Revenge porn. Senatorii propun închisoare de până la 2 ani pentru difuzarea imaginilor pornografice în scopul răzbunării

Un nou proiect de lege depus la Senat de senatoarea USR Florina Presadă prevede completarea articolului 226 privind "Violarea vieţii private" din Legea nr. 286/2009 a Codului penal.

Astfel se introduc patru noi alineate, cu următorul cuprins:
"(6) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informaţiile furnizate, fără consimţământul persoanei înfăţişate, de natură să provoace acesteia o suferinţă psihică sau o ştirbire a imaginii sale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă;
(7) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
(8) Prin imagine intimă se înţelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care îşi expune total sau partial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual;
(9) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:
(a) dacă a fost necesară pentru prevenirea, surprinderea sau dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
(b) dacă a fost autorizată, în cazuri temeinic justificate, de către un organ judiciar în cursul unor proceduri judiciare".

În expunerea de motive, senatoarea explică ce este „pornografia non-consensuală”, o acţiune de şantaj cunoscută şi sub numele din engleză, "revenge porn" (pornografie din răzbunare).

"«Pornografia non-consensuală» mai este denumită în literatura de specialitate sau în reportajele media «pornografie din răzbunare», «cyber-pornografie» sau pornografie involuntară. Fapta tipică este distribuirea de imagini cu conţinut sexual ale unor persoane fără consimţământul lor. Imaginile au fost obţinute iniţial cu consimţământul persoanei, de cele mai multe ori (de obicei în contextul unei relaţii intime) sau fără consimţământul persoanei (prin înregistrări pe ascuns, de exemplu)", conform expunerii de motive.

Florina Presadă prezintă şi o situaţie ipotetică în care s-ar putea regăsi o persoană afectată de un astfel de şantaj.

"Presupunem că doamna L. îi permite fostului său partener să-i facă o fotografie dezbrăcată, deoarece a fost sigură că nimeni altcineva nu va vedea vreodată această fotografie. După ce se despart, acesta îi trădează încrederea pentru a se răzbuna. Postează fotografia, împreună cu datele de contact şi numele doamnei L., pe numeroase reţele de socializare şi ca urmare ea primeşte telefoane, e-mailuri, cereri de prietenie de la necunoscuţi, majoritatea propunându-i întâlniri.

Într-un asemenea caz, fostul partener nu comite nicio faptă prevăzută actualmente de Codul penal. O acţiune singulară de a posta o fotografie în mediul online nu reprezintă un comportament de «hărţuire» pentru ca fapta să poată fi calificată astfel. Fostul partener nici nu a instigat alte persoane să o hărţuiască pe doamna L. Dacă fostul partener ar fi fotografiat-o în secret pe doamna L., acesta ar fi putut răspunde pentru publicarea unei imagini obţinute fără drept. În concluzie, actualmente este legal să publici fotografia unei persoane nude, dacă aceasta este făcută cu consimţământul acesteia, chiar dacă consimţământul a fost dat plecând de la premisa că fotografia va rămâne strict privată.

Este cert că publicarea fotografiilor doamnei L. reprezintă o încălcare gravă a vieţii sale private şi se impune prevederea şi sancţionarea acestei fapte ca o faptă penală. Violarea vieţii private este sancţionată cu titlu de noutate în Noul Cod penal român aprobat prin Legea 286/2009. În forma de bază (Art. 226, alin. 1), fapta poate fi săvârşită prin surprinderea, fără drept, de imagini înfăţişând o persoană aflată într-o locuinţă, încăpere sau dependinţă ţinând de aceasta (NB: Nu este protejată persoana care se află într-un loc împrejmuit aparţinând de cele de mai sus, spre deosebire de infracţiunea de violare a domiciliului, prevăzută la art. 224)", arată sursa citată.

Parlamentarul susţine că prejudiciile pe care le pot suferi victimele "pornografiei din răzbunare" sunt multiple.

"Cu toate acestea, victimele vorbesc cu multă reţinere despre ele, chiar şi în acele ţări în care legislaţiile deja incriminează fapta. Astfel, victimele faptei pot fi ulterior expuse la hărţuire, îşi pot pierde oportunităţile profesionale iar traumele psihologice pot fi profunde. Situaţia este oarecum similară cu a victimelor violenţei domestice sau ale agresiunilor sexuale: dezvăluirea sau denunţarea lor aduc riscul unor noi agresiuni şi violenţe sau a stigmatului social", mai arată proiectul.