RoEXIT. Cum ar arăta Europa dacă toate mişcările pentru declararea autonomiei ar deveni realitate şi care sunt cele mai puternice

  • Camera Deputaţilor a adoptat tacit la 23 aprilie un proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc
  • Astăzi, senatorii au fost convocaţi în şedinţă de urgenţă, de la ora 14:00, pentru a discuta un singur proiect: cel al autonomiei Harghitei şi Covasnei
  • Preşedintele Klaus Iohannis acuză PSD-ul că luptă în birourile secrete ale Parlamentului "ca să dea Ardealul ungurilor"
3854 afişări
Imaginea articolului RoEXIT. Cum ar arăta Europa dacă toate mişcările pentru declararea autonomiei ar deveni realitate şi care sunt cele mai puternice

RoEXIT. Cum ar arăta Europa dacă toate mişcările pentru declararea autonomiei ar deveni realitate şi care sunt cele mai puternice

Un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaţilor a iscat tensiuni în societatea românească şi scandal între parlamentari. Klaus Iohannis acuză PSD-ul că "vrea să dea Ardealul ungurilor". Szekerland ori Ţinutul Secuiesc ar putea deveni regiune autonomă, care să cuprindă Covasna, Harghita, dar şi "scaunul istoric Mureş". Aceasta este dorinţa maghiarilor şi secuilor din Transilvania.
Astăzi, Senatul se va reuni de urgenţă pentru a discuta acest proiect, care a trecut de Camera Deputaţilor fără dezbatere sau vot.
 
CUM AR ARĂTA EUROPA DACĂ TOATE MIŞCĂRILE CARE MILITEAZĂ PENTRU AUTONOMIE AR AVEA SUCCES
 
Pe tot cuprinsul Europei există câteva zeci de mişcări, mai mici sau mai mari, care militează pentru autonomie. Ele se extind din vest până în est, iar unele s-au manifestat de-a lungul timpului violent. Ultima şi poate cea mai mare manifestaţie pentru autonomie este cea a regiunii Catalonia, care îşi cere independenţa financiară şi organizatorică faţă de Madrid. Brexit-ul englezilor poate fi şi el considerat o cerere de autonomie, dar cu altă substanţă.
În octomrbie 2017, parlamentul din Catalonia a adoptat o cerere de declarare a independenţei, soldată ulterior cu proteste masive, greve, dar şi cu arestarea liderilor catalani.
Catalonia nu este prima regiune spaniolă care militează pentru independenţă. Între 1968 şi 2010, ETA (Euskadi Ta askatasuna) a militat pentru independenţa Ţării Bascilor, recurgând chiar la acte teroriste care au dus la uciderea a 829 oameni. Din 2010, ETA a declarat o "încetare a focului", apoi negocieri cu guvernul spaniol şi ulterior a ajuns la disoluţie.
La acţiuni violente, soldate cu victime, a recurs şi IRA - Armata Republicană Irlandeză, care a militat pentru independenţa Irlandei de Nord faţă de Regatul Unit.
Mişcările cu cereri legate de autonomie se întind, însă, pe tot cuprinsul Europei şi vizează regiuni precum Britania, Valonia, Bavaria, Flandra, Lombardia şi Veneto, Istria, Silezia, Moravia, Sicilia, Abhazia ori Ţinutul Secuiesc.
 
Mişcările pentru autonomie din Europa de Vest
 
Valonia (Belgia)
Valonia se bucură deja de autonomie, iar majoritatea valonilor doresc să rămână parte din Belgia. Aceştia îşi protejează limba franceză şi identitatea culturală.
 
Regiunea Flamandă (Belgia)
Noua Alianţă a Flamanzilor militează pentru declararea independenţei faţă de Belgia.
 
Ţara Galilor (Marea Britanie)
Galii au avut mişcări de independenţă de la mijlocul secolului al 19-lea, dar statisticile arată că doar 25% din ei doresc independenţa totală.
 
Scoţia (Marea Britanie)
La referendumul din 2014, 44,7% din votanţi au ales independenţa Scoţiei, iar 55,3% nu au fost de acord. Situaţia s-a schimbat, însă, după Brexit. Acum, peste 60% dintre scoţieni susţin rămânerea în Uniunea Europeană.
 
Irlanda de Nord (Marea Britanie)
Irlanda de Nord a fost scena unor violenţe ca urmare a cererii de declarare a independenţei.
 
Bretania (Franţa)
Un sondaj efectuat în 2013 a arătat că 18% din bretani doresc independenţa, iar 37% s-ar prezenta ca fiind bretani, spre deosebire de 44% care ar spune că sunt francezi.
 
Bavaria (Germania)
În 2017, unul din trei bavarezi erau de acord cu independenţa, arătau cifrele unui studiu.
 
 
Mişcările pentru autonomie din Europa Mediteraneeană
 
Sicilia (Italia)
Mai multe mişcări autonome ale Siciliei caută să obţină autonomia şi independenţa totală şi promovează moştenirea, tradiţiile, cultura şi limba.
 
Veneto (Italia)
Această regiune doreşte autonomie în faţa Romei şi puterea de a-şi stabili bugetul. Totuşi, majoritatea locuitorilor nu doresc independenţa completă.
 
Tirolul de Sud (Italia)
Tirolul este populat predominant de vorbitori de germană şi a intrat în administraţia italienilor la sfârşitul primului război mondial. Regiunea a devenit independentă de Roma în anii 70, dar aproape jumătate de populaţie doreşte reunificare cu Austria.
 
Lombardia (Italia)
Lombardia este una din cele mai bogate regiuni ale Italiei şi adesea locuitorii s-au declarat frustraţi de faptul că ponderea contribuţiei regiunilor la bugetul Italiei nu este corectă.
 
Catalonia (Spania)
La referendumul de la 1 octombrie 2017, 90% din votanţi au ales independenţa. Însă doar 43% din populaţie s-a prezentat la vot.
 
Ţara Bascilor (Spania)
Naţionaliştii basci şi-au dorit autonomie politică încă din secolul 19, iar organizaţia ETA a manifestat chiar violent pentru asta. În ultimul deceniu, ETA şi autorităţile de la Madrid au făcut "pace".
 
Corsica (Franţa)
Mişcarea naţionalistă din Corsica a militat pentru autonomie din anii ’60. O coaliţie pro-autonomie a primit 24 de scaune din cele 51 ale Consiliului din Corsica, la alegerile regionale din 2015.
 
 
Mişcările pentru autonomie din Europa Nordică
 
Bornholm (Danemarca)
Bornholm este o insulă din Marea Baltică, cu o populaţie de 40.000 oameni şi cu un partid care a promovat independenţa şi autonomia. Chiar şi aşa, partidul a primit rar mai puţin de câteva sute de voturi.
 
Insulele Faroe (Danemarca)
Pe baza diferenţelor culturale şi lingvistice, precum şi cei 900 km care separă insulele de Danemarca, patru partide locale, care deţin 17 scaune din cele 33 din parlament, doresc independenţa totală. Feroe este regiune autonomă a Regatului Danemarcei, dar are propria naţională de fotbal.
 
 
Mişcările pentru autonomie din Europa de Est
 
Moravia (Cehia)
Deşi oficial nu mai există din 1949, regiunea Moravia încă este văzută ca o entitate separată. Partidul non-parlamentar Moravané a încercat să demonstreze independenţa regiunii prin legislaţia moraviană din 2005.
 
Silezia de Sus (Polonia)
La recensământul din 2011, mai mult de 800,000 de polonezi au declarat că sunt silezieni, iar în 2010, Mişcarea de Autonomie Sileziană condusă de Jerzy Gorzelik a câştigat 8,5% din voturile alegerilor locale.
 
Regiunea Istria (Croaţia)
Istria, ale cărei graniţe nu au fost bine definite de la separarea Iugoslaviei din 1991, doreşte o autonomie regională mai bună faţă de Croaţia.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici