Cât de importantă este viaţa sexuală pentru români

Potrivit studiului, care se referă la populaţia cu vârsta între 20 şi 65 de ani din oraşele medii şi mari (cu peste 50.000 locuitori), bărbaţii sunt mai deschişi în a declara că viaţa sexuală satisfăcătoare are o importanţă mare în starea generală de sănătate (77 la sută), comparativ cu femeile (66 la sută).

De asemenea, tinerii cu vârste între 20 şi 39 ani, cu educaţie superioară şi necăsătoriţi acordă o importanţă mai mare vieţii sexuale ca factor al unei vieţi sănătoase.

"Aproape jumătate dintre românii din mediul urban (44 la sută) consideră că două - trei acte sexuale pe săptămână reprezintă o frecvenţă optimă a activităţii sexuale. Femeile consideră optim mai degrabă două contacte pe săptămână, în timp ce bărbaţii consideră că trei contacte sexuale pe săptămână este un număr satisfăcător. Tinerii cu vârste între 20 şi 29 de ani consideră că patru contacte pe săptămână reflectă o viaţă sexuală satisfăcătoare, iar frecvenţa scade o dată cu vârsta, ajungând la o medie de 1,6 ori pe săptămână în rândul persoanelor cu vârsta între 50 şi 65 de ani", arată autorii studiului într-un comunicat de presă transmis luni.

Iniţiatorii studiului au mai stabilit că, în cazul persoanelor necăsătorite, frecvenţa optimă estimată este de patru contacte pe săptămână în timp ce pentru cei căsătoriţi aşteptările scad la două contacte sexuale pe săptămână.

În acelaşi timp, o parte din populaţia urbană preferă să nu facă nicio estimare în acest sens (17 la sută nu ştiu sau aleg să nu estimeze câte acte sexuale pe săptămână înseamnă o viaţă sexuală satisfăcătoare), iar procentul creşte până la 27 la sută pentru românii cu vârsta între 50 şi 65 de ani.

Metodele contraceptive sunt folosite în special de femeile care au până în 40 de ani şi educaţie superioară. Astfel, potrivit studiului, 44 la sută dintre femei folosesc cel puţin o metodă contraceptivă.

Principalul motiv invocat de femeile care au o viaţă sexuală activă, dar care nu folosesc contracepţia sunt contraindicaţiile legate de alte afecţiuni (24 la sută), dar şi efectele secundare (19 la sută), cum ar fi cele legate de îngrăşare. Scăderea plăcerii sexuale este un alt motiv pentru a nu folosi contracepţie pentru 15 la sută dintre aceste femei, în special pentru cele cu vârste între 30 şi 39 ani, iar refuzul partenerului reprezintă o barieră pentru a folosi contracepţie pentru 23 la sută dintre femeile din mediul urban.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.044 respondenţi (dintre care 546 femei), reprezentativ pentru populaţia din zona urbană (oraşe peste 50.000 de locuitori), cu vârsta între 20 şi 65 de ani. Eroarea maximă de eşantionare este de ±3 la sută, la un nivel de probabilitate de 95 la sută.

Datele au fost culese prin intermediul interviurilor faţă în faţă, la domiciliile respondenţilor, în primăvara anului 2011.