Prima pagină » Ştiinţă-Sănătate » Ce arată un studiu de 25 de ani despre legătura dintre brânzeturi și riscul de demență

Ce arată un studiu de 25 de ani despre legătura dintre brânzeturi și riscul de demență

Un studiu suedez, derulat timp de 25 de ani, oferă perspective neașteptate asupra dietei și sănătății creierului.
Ce arată un studiu de 25 de ani despre legătura dintre brânzeturi și riscul de demență
Sursa: Freepik

Un amplu studiu suedez, care a urmărit aproape 28.000 de adulți timp de 25 de ani, a identificat o asociere neașteptată între anumite produse lactate integrale și un risc mai scăzut de demență, potrivit ScienceDaily.

Cercetătorii au observat că un consum mai ridicat de brânză și smântână cu conținut integral de grăsimi a fost corelat cu rate mai mici de demență, în special în rândul persoanelor fără risc genetic pentru boala Alzheimer.

Concluziile contrazic decenii de recomandări axate pe produsele cu conținut scăzut de grăsimi (low-fat), dar subliniază importanța contextului și a stilului de viață general.

Concluzii-cheie dintr-o cohortă suedeză urmărită 25 de ani

Studiul a inclus 27.670 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, dintre care peste 3.200 au dezvoltat demență pe parcursul perioadei de monitorizare.

În rândul persoanelor fără gene cunoscute asociate riscului de Alzheimer, consumul a peste 50 de grame de brânză integrală pe zi a fost asociat cu un risc mai scăzut de Alzheimer cu 13-17%.

Un aport mai mare de smântână integrală, de peste 20 de grame pe zi, a fost corelat cu o reducere a riscului de demență, între 16-24%.

Important de menționat este că cercetătorii nu au identificat asocieri semnificative pentru lactatele degresate, lapte sau produse lactate fermentate.

Beneficiile observate au fost limitate la anumite grupuri și produse, sugerând o relație selectivă, nu una universală.

De ce rezultatele contrazic recomandările nutriționale tradiționale

Recomandările de sănătate publică au favorizat mult timp lactatele cu conținut scăzut de grăsimi pentru protejarea sănătății cardiovasculare, mai ales pentru că bolile de inimă și demența împart factori de risc comuni, precum hipertensiunea și diabetul.

Totuși, dovezi mai recente sugerează că lactatele integrale nu cresc neapărat riscul cardiovascular, iar consumul de brânză a fost asociat în unele studii cu rate mai scăzute de boli de inimă.

Aceste rezultate completează un număr tot mai mare de cercetări care pun sub semnul întrebării ideea că doar conținutul de grăsimi determină efectele asupra sănătății, mai ales când alimentele sunt integrate într-o dietă variată.

Dieta, stilul de viață și diferențele între populații

Studiul evidențiază și diferențe între populații.

Cercetările din țările asiatice, unde consumul de lactate este în general mai redus, raportează mai frecvent beneficii cognitive, în timp ce rezultatele europene sunt mixte.

De asemenea, participanții care consumau mai multă brânză și smântână integrală în studiul suedez erau, în medie, mai educați, mai puțin predispuși la supraponderalitate și aveau rate mai mici de afecțiuni asociate demenței.

Acest lucru sugerează că asocierile observate pot reflecta, în mare parte, un stil de viață mai sănătos în ansamblu, nu un efect protector direct al lactatelor.

Ce indică, de fapt, dovezile

Cercetătorii au încercat să reducă influența erorilor prin excluderea cazurilor timpurii de demență și prin reanalizarea datelor pe termen lung, însă limitările persistă.

Alimentația a fost auto-raportată, iar efectele de substituție, precum înlocuirea cărnii procesate cu brânză, ar putea explica parțial rezultatele.

În concluzie, experții subliniază că niciun aliment singular nu previne demența.

Modelele alimentare echilibrate, moderația și un stil de viață sănătos rămân mult mai importante decât adăugarea unor cantități mai mari de brânză în dietă.