Ciuma neagră s-a născut în Kârgâzstan: bacteria a trecut de la animal la om în 1338

Cele mai noi descoperiri au fost furnizate de cercetări coordonate de Universitatea Britanică din Stirling, de Universitatea Germană din Tübingen şi de Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, fiind publicate în revista Nature.

Ciuma neagră, scriu cercetătorii, „este unul dintre cele mai mari dezastre legate de bolile infecţioase din istoria omenirii. Se estimează că a provocat moartea a până la 60% din populaţia eurasiatică de vest pe parcursul celor 8 ani ai săi”, din 1346 până în 1353.

Este posibil ca studiul să fi rezolvat ghicitoarea originii sale: cercetătorii au studiat rămăşiţele umane găsite în două situri arheologice din apropierea lacului Issyk Kul. Inscripţiile de pe morminte au dat morţii în 1338 şi le-au atribuit unei ciume. Echipa a confirmat mai întâi, prin analiza genetică a dinţilor scheletici, că motivul morţii a fost o infecţie cu Yersinia pestis.

Analiza completă a ADN-ului bacteriei a permis, de asemenea, să se concluzioneze că genomul izolat în Kârgâzstan a stat la baza unei serii de ramificaţii genetice care s-au dezvoltat în paralel cu răspândirea bacteriei în restul lumii.

„Am găsit tulpina de origine şi chiar ştim data exactă a acesteia: anul 1338”, spune semnatarul primului studiu, Maria Spyrou, de la Universitatea din Tübingen.

Asemănarea genomului bacterian găsit în săpături cu cel care se găseşte şi astăzi la rozătoarele din zonă a confirmat că, după toate probabilităţile, marea epidemie din secolul al XIV-lea a avut originea dintr-o trecere a bacteriei de la animalul rezervor la om care a avut loc tocmai în acea zonă.