Dietele-şoc ar putea avea efecte benefice

Dietele-şoc, considerate vreme de multe decenii foarte periculoase pentru organism, ar putea avea totuşi o serie de efecte benefice, potrivit unui studiu australian publicat recent în revista The Lancet.

808 afișări
Imaginea articolului Dietele-şoc ar putea avea efecte benefice

Dietele-şoc ar putea avea efecte benefice (Imagine: Hepta)

În ultimele decenii, atunci când oamenii doreau să slăbească, medicii le recomandau de fiecare dată să facă acest lucru treptat, informează dailymail.co.uk.

"O scădere rapidă în greutate nu vă va ajuta să vă menţineţi o greutate sănătoasă pe termen lung. În plus, metoda rapidă prezintă riscuri pentru sănătate", se afirmă într-un ghid de recomandări publicat pe site-ul National Health Service din Marea Britanie.

O scădere în greutate mai mare de 1 kilogram pe săptămână a fost asociată cu diverse probleme medicale, precum pietre la vezica biliară (întrucât slăbirea rapidă perturbă balanţa de colesterol din organism), malnutriţie şi oboseală - cauzată de scăderea bruscă a aportului caloric.

De asemenea, există o părere împărtăşită pe larg în lume potrivit căreia persoanele care adoptă diete-şoc se vor îngrăşa şi mai mult după aceea, întrucât regimurile alimentare drastice nu pot fi ţinute pe termen lung.

Însă oamenii de ştiinţă au început să nege validitatea acestor sfaturi. La sfârşitul lunii octombrie, un studiu australian a arătat faptul că scăderea bruscă în greutate este mai eficientă pe termen scurt decât metoda graduală.

Un număr de persoane obeze au fost plasate într-un program de slăbire rapidă în 12 săptămâni, cu înlocuitori alimentari care generau între 450 şi 800 de calorii pe zi. În medie, un bărbat are nevoie de 2.500 de calorii pe zi pentru a-şi menţine greutatea, iar o femeie are nevoie de 2.000 de calorii în fiecare zi.

Un alt grup a fost plasat într-un program de slăbire graduală, care reducea cu 500 de calorii necesarul caloric zilnic.

Voluntarii din grupul dietei-şoc şi-au atins scopul şi au pierdut 15% din greutatea lor corporală.

Atunci când cercetătorii i-au analizat pe participanţi după doi ani, voluntarii din ambele grupuri recuperaseră cea mai mare parte din kilogramele pierdute. Însă nu a existat nicio diferenţă în ceea ce priveşte rapiditatea cu care s-au îngrăşat din nou, fapt care contrazice teoria convenţională potrivit căreia persoanele care slăbesc prea repede se vor îngrăşa apoi la fel de repede.

În urma acestui studiu, oamenii de ştiinţă au început să emită noi teorii despre metodele de slăbire.

Dietele-şoc reprezintă un început benefic - Îngrijorările din trecut aveau la bază efectele pe care aceste diete le-ar avea asupra organismului.

Reducerea bruscă a aportului caloric poate fi benefică, întrucât rezultatele rapide îi motivează pe adepţii dietelor-şoc. Ele trebuie să fie ţinute însă pentru cel mult 12 săptămâni şi sub supravegherea unui medic. În această perioadă, persoanele care apelează la dietele-şoc trebuie să înveţe noi obiceiuri alimentare şi, în principal, să mănânce doar când le este foame, nu pentru a-şi satisface nevoia de alinare şi consolare.

Nici dietele yo-yo nu sunt "rele" – O îngrijorare constantă a specialiştilor referitoare la pierderea rapidă în greutate constă în faptul că această metodă generează diete de tip yo-yo – un ciclu de slăbire şi îngrăşare.

Anumiţi experţi consideră că acest lucru este dăunător pentru inimă, întrucât o obligă să facă faţă unor schimbări bruşte în privinţa aportului caloric. Însă nu există nicio dovadă că dietele-şoc şi dietele yo-yo pun presiune asupra inimii, afirmă Michael Mosley, medic şi autor al volumului "The Fast Diet", care promovează posturile intermitente. "Ar fi o problemă doar dacă urmaţi o dietă fără proteine. În acel caz, corpul vostru va începe să canibalizeze muşchii, iar inima este un muşchi", a adăugat acelaşi autor.

Recuperarea kilogramelor pierdute nu echivalează cu o lipsă de voinţă – Pentru mulţi experţi, cel mai important aspect al studiului australian nu se referă la faptul că slăbirea rapidă este cea mai eficientă, ci la faptul că, indiferent de felul în care oamenii slăbesc, cel mai probabil ei se vor îngrăşa din nou.

Problema nu este lipsa de voinţă, ci faptul că obezitatea este o boală care face ca pierderea de kilograme să fie o chestiune mult mai dificilă decât pentru ceilalţi oameni.

"În ciuda celor spuse de administraţiile guvernamentale, odată ce IMC-ul devine mai mare de 30, este dificil să slăbeşti şi să te menţii slab prin dietă şi exerciţii fizice", spune Guy Slater, chirurg la clinica Streamline Surgical. "Acesta este motivul pentru care mulţi oameni ajung să apeleze la operaţii chirurgicale. Mulţi dintre pacienţii mei au slăbit prin diete în trecut şi adeseori au avut rezultate foarte bune, slăbind până la 38 de kilograme şi reuşind să rămână supli chiar şi un an mergând la sală. Dar apoi, ei s-au îngrăşat întotdeauna", a adăugat acelaşi medic.

Cercetătorii sunt de părere că atunci când oamenii se îngraşă, organismul este reprogramat pentru a se comporta ca şi cum aceea ar fi greutatea normală a corpului.

Atuci când sunt reduse caloriile, corpul "crede" că apare înfometarea şi acţionează pentru a stopa pierderea în greutate. Studiile recente au arătat că atunci când persoanele obeze ţin o dietă, corpurile lor produc în cantităţi mari hormonul foamei, grelină şi un nivel anormal de mic de hormoni care suprimă senzaţia de foame.

Anumiţi experţi recomandă medicamente care reduc apetitul, pentru a menţine pierderea în greutate, după ce o persoană a slăbit cu ajutorul unor diete.

Înfometarea îi ajută pe diabetici şi stimulează imunitatea – Pe termen scurt, o reducere calorică drastică poate avea efecte benefice, care merg dincolo de piederea în greutate. Reducerea aportului zilnic la 800 de calorii poate să vindece diabetul de tipul 2 în doar opt săptămâni, afirmă profesorul Roy Taylor, director la Newcastle Magnetic Resonance Centre din cadrul Universităţii Newcastle.

În studiul său, care a fost realizat pe 11 persoane, concentraţiile de zahăr din sânge au ajuns la nivelul normal după o dietă severă.

La capătul celor opt săptămâni, participanţii au revenit la un aport caloric normal, dar au făcut alegeri alimentare sănătoase. După trei luni, şapte dintre ei nu mai sufereau de diabet.

Un alt studiu, realizat pe 5.000 de participanţi, publicat în The Lancet şi Endocrinology Journal, a descoperit că operaţiile chirurgicale pentru slăbit pot să reducă în mod considerabil riscul de a dezvolta diabet de tipul doi - a fost evidenţiată o reducere cu 80% a riscului de apariţie a acestei boli în rândul persoanelor care au făcut o astfel de operaţie.

În ianuarie, cercetătorii de la Universitatea Southern California din Statele Unite au descoperit că postul alimentar, ţinut pentru perioade cuprinse între două şi patru zile, impulsionează celulele suşă din măduva spinării să producă o nouă serie de celule albe, regenerând astfel sistemul imunitar. Acelaşi studiu a evidenţiat că postul reduce cantităţile de enzimă PKA, asociată cu procesul de îmbătrânire, şi un hormon care creşte riscul de cancer.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici