Explorare spaţială: Viitorul programului Ariane, pe masa miniştrilor europeni, marţi, la Luxemburg

Viitorul programului Ariane se va decide marţi, la Luxemburg, unde miniştri ai statelor europene membre ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) se vor pronunţa asupra dezvoltării unei noi rachete europene, Ariane 6, pentru a înlocui din 2020 lansatorul Ariane 5, foarte fiabil, dar prea scump.

145 afişări
Imaginea articolului Explorare spaţială: Viitorul programului Ariane, pe masa miniştrilor europeni, marţi, la Luxemburg

Explorare spaţială: Viitorul programului Ariane, pe masa miniştrilor europeni, marţi, la Luxemburg (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Optimismul pare să fie starea de spirit potrivită, la trei săptămâni după evenimentul istoric al plasării micului robot european Philae pe suprafaţa unei comete, iar Franţa pare să fi reuşit să învingă reticenţa germană în privinţa noii rachete, comentează AFP.

Actuala rachetă europeană Ariane 5 are o istorie de 62 de misiuni încheiate cu succes, dar necesită subvenţii pentru exploatare şi nu mai este competitivă în termeni de costuri comparativ cu lansatorul Falcon al companiei americane SpaceX.

ESA va cere marţi miniştrilor responsabili de domeniul explorării spaţiale din cele 20 de state membre ale programului aprobarea unui buget de 3,8 miliarde de euro pentru producerea rachetei Ariane 6, incluzând şi dezvoltarea rachetei Vega, cel de-al doilea lansator al gamei europene.

Geneviève Fioraso, secretar de stat pentru cercetare în cadrul guvernului francez, s-a declarat "încrezătoare în spiritul european". Fioraso s-a luptat mult, în ultimele luni, cu omoloaga sa germană, Brigitte Zypries, pentru a convinge Germania să susţină proiectul Ariane 6.

"A avut loc o dezbatere amplă legat de acest proiect şi suntem convinşi că este un proiect bun", a declarat, joi, la Paris, ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel.

Oficialul german a anunţat că Berlinul va creşte cu 60 de milioane de euro contribuţia anuală a Germaniei la finanţarea lansatorului, care va creşte astfel de la 115 milioane de euro la 175 de milioane de euro pe an.

Franţa şi Germania asigură împreună jumătate din finanţarea programului lansatoarelor europene, statul francez "având contribuţia cea mai importantă", a subliniat Fioraso.

"Coridorul financiar" pentru Ariane 6, după cum a numit Fioraso estimarea bugetară, este estimat la 800 de milioane de euro, timp de zece ani.

Pe de altă parte, Germania contribuie financiar mai mult decât Franţa şi Italia la programul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Finanţarea ISS va fi şi ea pe ordinea de zi la întrunirea de marţi a Consiliului, ESA cerând 820 de milioane de euro pentru următorii trei ani.

Evoluţia programului Ariane este "legată de finaţarea acordată ISS", a declarat recent Brigitte Zypries pentru cotidianul berlinez Tagesspiegel.

Cel mai recent consiliu ministerial al ESA, care a avut loc în noiembrie 2013 la Napoli, s-a încheiat pe o poziţie de aşteptare cu privire la viitorul lansatoarelor europene.

Miniştrii "au luat act", nu fără dificultăţi, de evoluţia spre Ariane 6, dar au prevăzut, anul trecut, o etapă de tranziţie, intitulată Ariane 5 ME, în prezent abandonată.

O primă propunere privind arhitectura rachetei Ariane 6, numită PPH (pulbere-pulbere-hidrogen), o referire la sistemele sale de propulsie, prezentată în vară, a fost respinsă pentru că depăşea bugetul prevăzut.

Pe 18 septembrie, agenţia spaţială franceză CNES a făcut publică o nouă configuraţie, descrisă ca "simplă", care poate fi disponibilă în două versiuni, de această dată folosind un singur nivel de propulsie pe bază de combustibil solid, adică pulbere, şi două niveluri de propulsie pe bază de hidrogen lichid (PHH).

"Pentru prima dată, am ajuns la o soluţie acceptată de agenţiile spaţiale, cele industriale, dintre care cea mai importantă este Airbus Defence and Space, operatorul Arianespace şi clienţi, precum Eutelsat", a declarat Geneviève Fioraso pentru AFP.

"Vom beneficia de continuitate. Se vor utiliza elemente testate deja pe Ariane 5 sau studiate pentru proiectul Ariane 5 ME. Sunt foarte puţine elemente noi, de fapt", a explicat Fioraso.

Racheta Ariane 6 va avea, de altfel, acelaşi model de sistem de propulsie pe bază de combustibil solid (pulbere) ca şi lansatorul Vega.

Acest argument a fost fără îndoială cel care a ajutat la liniştirea Germaniei. "Este o versiune optimizată a lui Ariane 5 pe care ne mulţumim să o numim Ariane 6", a declarat Johann-Dietrich Wörner, şeful DLR, agenţia spaţială germană, într-un interviu pentru Spiegel Online.

Diferiţii actori implicaţi în acest dosar dau asigurări că viitoarea rachetă Ariane 6 va fi competitivă în faţa unei concurenţe din ce în ce mai aprinse.

Ariane 6 va fi disponibilă în două versiuni, una cu două propulsoare pe bază de pulbere şi o versiune grea, cu patru propulsoare, care va putea transporta simultan doi sateliţi. Noul lansator va fi adaptat atât punerii pe orbită a sateliţilor "instituţionali" (de interes public, cum sunt cei destinaţi cercetării), cât şi zborurilor comerciale (plasare pe orbită a sateliţilor comerciali, cum sunt cei de telecomunicaţii, n.r.), care reprezintă două treimi dintre lansări.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici