Litiul ar putea avea un rol în protejarea creierului împotriva demenței. Descoperirea majoră a cercetătorilor

Cercetarea, coordonată de dr. Bruce Yankner, profesor de genetică și neurologie la Harvard Medical School, a analizat concentrațiile a 27 de metale în creierul unor persoane decedate, atât sănătoase, cât și cu tulburări cognitive ușoare sau boala Alzheimer.

Oamenii de știință au analizat inclusiv cortexul prefrontal, regiune a creierului implicată în funcțiile executive și afectată frecvent în cazul bolii Alzheimer. În creierele persoanelor cu tulburări cognitive sau demență, cercetătorii au identificat niveluri semnificativ mai scăzute de litiu în cortexul prefrontal. Nu au fost observate însă corelații importante între funcțiile cognitive și celelalte metale analizate, potrivit Science Focus.

Ce s-a întâmplat în experimentele pe șoareci

După identificarea legăturii dintre litiu și sănătatea creierului, cercetătorii au testat efectul mineralului pe șoareci modificați pentru a dezvolta simptome asemănătoare bolii Alzheimer.

Experimentele au arătat că litiul se poate lega de beta-amiloid, o proteină implicată în formarea depozitelor asociate etapelor timpurii ale demenței.

Șoarecii care au primit niveluri mai scăzute de litiu pe parcursul vieții au dezvoltat mai rapid modificări cerebrale asemănătoare celor întâlnite în boala Alzheimer. În schimb, animalele cu niveluri normale de litiu au prezentat o protecție mai bună împotriva acestor modificări.

Litiul nu trebuie luat pentru prevenirea demenței

Cercetătorii subliniază că rezultatele obținute pe animale nu înseamnă că oamenii ar trebui să înceapă să ia suplimente cu litiu pentru a preveni demența. În cazul creierului uman afectat de Alzheimer, beta-amiloidul se poate lega de anumite forme de litiu, inclusiv carbonatul de litiu, medicament utilizat în tratamentul tulburării bipolare, dar și de litiul prezent în mod natural în organism.

Astfel, depozitele de beta-amiloid ar putea „captura” litiul, reducând cantitatea disponibilă pentru celulele creierului și contribuind la accelerarea problemelor de memorie.

Cercetătoarea Lisa Barnes, neuro-psiholog cognitiv și profesor de gerontologie și medicină geriatrică la Rush University Medical Center, care nu a participat la acest studiu, spune că rezultatele sunt interesante, dar nu suficiente pentru a demonstra un efect asupra oamenilor.

Barnes amintește un studiu clinic recent publicat în „JAMA Neurology”, în care persoanele cu tulburări cognitive ușoare care au primit carbonat de litiu timp de doi ani nu au prezentat îmbunătățiri ale testelor de memorie și gândire, iar investigațiile RMN nu au evidențiat modificări.

Studiul a fost însă de dimensiuni reduse, iar doza administrată a fost mai mică decât dozele clinice utilizate în tratamentul altor afecțiuni. Prin urmare, nu este clar dacă litiul poate îmbunătăți funcțiile cognitive.

Litiul orotat, o direcție pentru cercetări viitoare

Cele mai bune rezultate obținute de echipa lui Yankner la șoareci au fost în cazul unei alte forme de litiu, litiul orotat. În acest caz, beta-amiloidul nu s-a legat de litiu, iar animalele au prezentat mai puține simptome asemănătoare bolii Alzheimer.

Rezultatele ar putea deschide noi direcții de cercetare pentru prevenirea și tratamentul bolii Alzheimer, însă efectele au fost observate până acum doar la animale. Sunt necesare studii pe oameni pentru a determina dacă litiul orotat este sigur și dacă poate avea efecte benefice asupra sănătății creierului.

Dieta mediteraneană, recomandată pentru sănătatea creierului

Până când rolul litiului în prevenirea demenței va fi clarificat, cercetătorii recomandă concentrarea asupra unor obiceiuri alimentare deja asociate cu o sănătate mai bună a creierului. Bruce Yankner spune că o alimentație echilibrată și sănătoasă, în special una inspirată de dieta mediteraneană, este în prezent una dintre cele mai bune modalități de a menține un statut nutrițional care poate proteja împotriva declinului cognitiv.

Dieta mediteraneană pune accent pe alimente integrale și vegetale, ulei de măsline extravirgin și pește și limitează consumul de alimente ultraprocesate.

Lisa Barnes a contribuit, de asemenea, la cercetările care au stat la baza dietei MIND, o combinație între dieta mediteraneană și dieta DASH, recomandată pentru reducerea riscului de declin cognitiv. Aceasta încurajează consumul de legume cu frunze verzi, ulei de măsline, nuci, morcovi, cartofi dulci și fasole, alimente care furnizează vitaminele E și K, acid folic și compuși vegetali cu proprietăți antiinflamatorii.

Cercetătorii atrag atenția și asupra deficitului de nutrienți, care poate apărea mai frecvent la persoanele în vârstă. Deficitul de vitamina D este unul dintre acestea, în special în rândul populațiilor care trăiesc în zone cu ierni lungi și cu puțină lumină solară.

Potrivit lui Yankner, există dovezi că menținerea unui nivel adecvat de vitamina D la persoanele în vârstă ar putea contribui la reducerea declinului cognitiv și la prevenirea demenței.

Un alt nutrient important este vitamina B12. La persoanele cu deficit de B12, suplimentarea poate îmbunătăți funcțiile cognitive și starea de spirit și, în anumite cazuri, poate contribui la reversarea unor deficite neurologice. Cercetătorul mai menționează că există dovezi potrivit cărora administrarea unui supliment multivitaminic ar putea reduce ritmul declinului cognitiv asociat îmbătrânirii.

În prezent, însă, litiul nu este demonstrat ca tratament sau metodă de prevenire a demenței la oameni, iar administrarea sa fără recomandare medicală poate fi riscantă.