Românii - corigenţii Europei la cunoaşterea ştiinţifică şi printre primii la superstiţii

Numai unul din zece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă, publicul românesc adult fiind însă unul din cele mai religioase şi superstiţioase din Europa, arată un raport al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială Bucureşti.

2552 afişări

Imaginea articolului Românii - corigenţii Europei la cunoaşterea ştiinţifică şi printre primii la superstiţii

Românii - corigenţii Europei la cunoaşterea ştiinţifică şi printre primii la superstiţii (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

În România, există unul dintre cele mai înalte niveluri alecredinţelor şi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şipara-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, potrivit raportului decercetare al proiectului STISOC - "Ştiinţa şi societate. Intereseşi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şirezultatele cercetării" - lansat, vineri, de către Facultatea deSociologie şi Asistenţă Socială din cadrul UniversităţiiBucureşti.

Concluziile raportului indică trei direcţii. Prima, arată căromânii au unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştereştiinţifică a publicului în context european. Adică, numai unul dinzece români dispune de o cultură ştiinţifică consolidată şi activă.Apoi, există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelorşi practicilor religioase, ale încrederii în pseudo şipara-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii, astfel că publiculromânesc adult este unul din cele mai religioase şi superstiţioasepublicuri din Europa.

Iar a treia concluzie arată că există la români cu un nivelridicat al atitudinilor pozitive faţă de ştiinţă şi faţă dedezvoltările ei (aproximativ unul din doi români declară sprijinputernic şi pragmatic cercetării ştiinţifice), totuşi, multeatitudini sunt prea puţin bazate pe cunoaştere şi pe adeziunea încunoştinţă de cauza faţă de valorile şi realizărileştiinţifice.

Autorii studiului susţin afirmaţia potrivit căreiapublicul românesc are unul dintre cele mai mari deficite decunoaştere ştiinţifică din Europa pe mai multerezultate.

Astfel, aproape 90 la sută din populaţia inclusă în studiu nudispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabularştiinţific activ, nu ştie cum este aplicată metoda ştiinţifică decercetare şi operează precar cu probabilităţile.

În context european, românii sunt mai puţin "alfabetizaţi" dinpunct de vedere ştiinţific. Deficitul cognitiv-ştiinţific alpublicului românesc este unul din cele mai mari din Europa. Conformdatelor din 2005, România se află pe locul 28 din 29 de ţărieuropene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul stocului public alcunoaşterii ştiinţifice. Media răspunsurilor corecte a fost, în2005, de 5-6 răspunsuri corecte din 13 întrebări. Indicele mediu decunoaştere ştiinţifică avea în 2005 o valoare medie de 7,7 în EU29, ceea ce înseamnă că în restul ţărilor UE cunoaştereaştiinţifică era în medie cu 38% mai bună decât în România.

În 2009, indicele de cunoaştere ştiinţifică din România acrescut da la 5,6 la 6,5, dar se afla încă sub media europeană,arată raportul.

Documentul citat indică faptul că cel puţin unul din treiromâni, prin răspunsurile date la întrebările puse, probează a fi:creaţionist, geocentrist şi cu cunoştinţe precare de genetică,fizică sau medicină.

42% dintre români cred că Soarelese învârte în jurul Pământului

Chiar dacă sunt majoritari cei care răspund că Pământul seînvârte în jurul Soarelui (52%), este remarcabil faptul că pentru42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului. Oproporţie importantă a publicului românesc (36%) optează pentrucreaţionism, considerând falsă afirmaţia: "Fiinţele umane, aşa cumle ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".

De asemenea, cunoştinţele românilor în domeniul medicinii şigeneticii sunt sărace: 34% nu cunosc că genele tatălui sunt celecare influenţează sexul copilului nou-născut. Cunoştinţe elementarebune apar cu precădere în domeniul geologiei. Cele mai mari scoruris-au înregistrat la întrebările despre provenienţa oxigenului (89%răspund corect că este produs de plante) şi peste 79% răspundcorect la întrebarea privind mişcarea permanentă a continentelor,potrivit raportului realizat de Facultatea de Sociologie de laUniversitatea Bucureşti.

În cazul României, stocul public de cunoaştere este sub nivelulmediu european la un nivel similar de şcolarizare, indicând oeficienţă mai redusă a sistemului educaţional românesc - aşa cum afuncţionat acesta în ultimele decenii.

Rezultatele cercetării indică o cunoaşterea ştiinţifică redusă apublicului larg şi în domeniul sănătăţii. Astfel, în 2005, doaraproximativ un sfert dintre români răspundeau corect căantibioticele nu distrug viruşii, faţă de trei sferturi în Suedia.Această situaţie este cu atât mai îngrijorătoare cu cât publiculdin România se situează pe primul loc în privinţa celor care aucumpărat antibiotice de la farmacie fără reţetă medicală, şi anume16% - faţă de o medie EU27 de 3%.

Nivelul informării corecte în privinţa riscurilor de sănătatevariază substanţial în funcţie de tema abordată. Astfel, conformdatelor obţinute cu privire la trei boli (diabet zaharat,tuberculoză, cancerul de piele), respondenţii au răspuns corect înproporţie de 93%, respectiv 89% şi 91%. Cea mai mare rată derăspunsuri greşite se asociază cu posibilitatea de a contactavirusul HIV/SIDA când se bea apă după o persoană infectată; doar60% dintre persoanele intervievate au răspuns corect la aceastăafirmaţie, iar 5% dintre ei au răspuns "nu ştiu", aratăraportul.

Acelaşi studiu se opreşte şi asupra unui alt aspect,respectiv acela al credinţei religioase şi asuperstiţiilor.

Astfel, în context european, România se află printre primelecinci ţări europene, ca procent, al celor care merg cel puţin odată pe lună la biserică şi pe primul loc în privinţa proporţieipopulaţiei care se roagă zilnic. Românii percep în mai mică măsurăbiserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un locde practicare a religiei. Patru factori influenţează semnificativnivelul individual înalt de religiozitate: apartenenţa la genulfeminin, nivelul scăzut de cunoaştere ştiinţifică,superstiţiozitatea accentuată şi vârsta înaintată, spun autoriicercetării.

Ei arată că, cu cât credinţa religioasă este mai puternică şipracticile religioase mai frecvente, cu atât este mai mareprobabilitatea ca stocul individual de cunoaştere ştiinţifică săfie mai sărac. Astfel, patru din cinci români cred că Dumnezeu acreat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi, şi doi din treiromâni cred că biserica nu greşeşte în cele ce spune şi că ne bazămviaţa prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă.

Tot studiul realizat de Facultatea bucureşteană arată că aceiacare au un nivel crescut al credinţei religioase au mai degrabăatitudini defavorabile faţă de ştiinţă şi că acelaşi lucru estevalabil şi în cazul celor care locuiesc în mediul rural. În schimb,un nivel ridicat de educaţie şcolară şi un grad înalt de cunoaştereştiinţifică generează o atitudine favorabilă faţă de cunoaştereaştiinţifică, mai spune raportul.

Acelaşi studiu mai arată că România se situează pe primelelocuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în parasau pseudoştiinţe, în horoscop sau în numere norocoase. În general,proporţia celor superstiţioşi este mare, dar nu mai mare decât înalte ţări europene.

"O proporţie de 22% dintre români considerau, în 2005, căhoroscopul este «foarte ştiinţific», aceasta fiind cea mai ridicatărată din ţările europene, după Cipru. De asemenea, România sesituează printre primele societăţi europene în ceea ce priveşteproporţia adulţilor care cred în existenţa unor numere norocoase:aproximativ jumătate dintre români erau de acord, în 2005, cuafirmaţia că «unele numere sunt deosebit de norocoase pentruanumiţi oameni», faţă de media EU29 de aproximativ o treime. Dateleanchetei STISOC 2009 reconfirmă aceste distribuţii, constanta lorîn timp, şi mai indică faptul că aproximativ 40% dintre româniconsideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează «mult»sau «foarte mult» personalitatea. Credinţa în influenţa zodiiloreste răspândită mai mult în mediul urban şi în rândul femeilor.Femeile cred mai mult decât bărbaţii în influenţa horoscopuluiasupra personalităţii, in existenţa numerelor norocoase sau înpredicţia seismelor. În schimb, bărbaţii sunt în mai mare măsurăîncredinţaţi că specia umană are o origine extraterestră", aratăcercetarea bucureşteană.

România are una dintre cele mai ridicate rate ale evaluăriihomeopatiei ca fiind "foarte ştiinţifică" şi una dintre cele mairidicate rate de non-răspunsuri, cu excepţia Turciei. În schimb,practicarea homeopatiei este una din cele mai scăzute (1 din 4persoane în Franţa sau Austria şi 1 din 10 persoane în România), aprecizat sursa citată.

Ancheta STISOC 2009 arată că aproximativ jumătate dintrerespondenţi cred că norocul este mai important pentru succesul înviaţă decât şcoala. Proporţia este mai ridicată în rândulpersoanelor care cred în influenţa zodiilor, dar şi într-o posibilălegătură între o orientare fatalistă asupra vieţii şi acceptareazodiilor ca forţă în viaţa omenească, se mai spune în cercetareaFacultăţii de Sociologie.

Dintre superstiţii, prevenţia deochiului cu ajutorul culoriiroşii şi zicala "dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani"reprezintă cele mai răspândite credinţe superstiţioase printreromâni.

Ierarhia se continuă cu ghinionul indus de pisicile negre şinumărul 13.

Cea mai puţin răspândită superstiţie se referă la condiţionareanorocului la cărţi de absenţa lui în planul sentimental romantic aldragostei.

Femeile şi bărbaţii sunt similari în ceea ce priveşte ierarhiacredinţelor superstiţioase. Din perspectivă cantitativă,reprezentanţii sexului masculin par să accepte mai multsuperstiţiile, însă diferenţele dintre bărbaţi şi femei nu suntsemnificative pentru toate superstiţiile. Din perspectiva educaţieiformale nu se pot observa diferenţe semnificative întrerespondenţi. Asemănător, românii din mediul rural ţin în mai maremăsură cont de superstiţii decât cei din mediul urban, potrivitstudiului.

În schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai puţinsuperstiţioase. Mai exact, cei care au un comportament religios maipronunţat şi cred în anumite elemente ce ţin de creştinism, ţin maimult cont de superstiţii. Argumentul care ar susţine aceastăafirmaţie este că religia şi superstiţiile oferă explicaţii,predicţii şi un control perceput asupra evenimentelor pe careindividul le poate controla mai greu prin cunoaştere empirică şiacţiune directă. Deşi biserica se opune superstiţiilor, o partedintre cei care caută răspunsuri şi ghidare în religie o fac şi cusuperstiţiile, arată acelaşi document.

Dar indiferent de cunoştinţele ştiinţifice sau religioase, ceimai mulţi români au atitudine favorabilă dezvoltării ştiinţei şiinvestiţiilor publice în cercetarea ştiinţifică. Totuşi, numai unuldin doi români are atitudini şi conduite utilitarist-pragmatice înraporturile cu ştiinţa, pe când restul sunt temători si scepticisau mitizează ştiinţa.

Proiectul STISOC a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentruCercetare Ştiinţifică din România, în cadrul programului PN IICapacităţi 2008.

Investigaţia empirică a constat în utilizarea unui chestionarcomparabil cu cele aplicate în cadrul Eurobarometrului Special alComisiei Europene şi a fost realizată în perioadă iulie-septembrie2009 pe un eşantion stratificat multistadial probabilist,reprezentativ pentru populaţia în vârstă de peste 18 ani dinRomânia.

Interpretările şi opiniile exprimate în acest Raport sunt celeale autorilor Lazăr Vlăsceanu (coordonator), Adrian Dusă (managerde proiect), Delia Bado şi nu angajează nicio instituţieuniversitară sau de cercetare din ţara sau străinătate, seprecizează în studiu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ştiinţă ,
superstiţie ,
religie ,
sondaj
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.