Roverul Curiosity a prelevat primele mostre de rocă de la baza Muntelui Sharp de pe Marte

Robotul Curiosity, trimis de NASA pe Marte, a prelevat, miercuri, primele eşantioane de rocă din apropierea Muntelui Sharp, folosind un burghiu pentru a găuri o rocă şi aspirând praful rezultat care va fi studiat apoi de laboratorul pe care îl transportă.

245 afişări
Imaginea articolului Roverul Curiosity a prelevat primele mostre de rocă de la baza Muntelui Sharp de pe Marte

Roverul Curiosity a prelevat primele mostre de rocă de la baza Muntelui Sharp de pe Marte (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Roverul a efectuat miercuri prima gaură în rocă, cu o adâncime de şase centimetri, după o pauză de peste trei luni, transmite bbc.com. Zona din care a prelevat eşantionul de materie este numită "Pahrump Hills", iar Curiosity a prelevat, anterior, probe de rocă de alte trei ori, în drumul său spre Muntele Sharp înalt de 5.000 de metri, situat în centrul craterului Gale, unde robotul a atins suprafaţa planetei roşii pe 6 august 2012.

Eşantioanele prelevate miercuri ar trebui să ofere cercetătorilor o idee despre tipurile de sedimente care se găsesc în regiunea Muntelui Sharp. Oamenii de ştiinţă speră ca informaţiile privind compoziţia chimică a rocilor de la baza muntelui vor oferi noi detalii despre istoria condiţiilor de mediu de pe Marte.

Roverul marţian a descoperit deja că un lac şi mai multe râuri au existat pe suprafaţa planetei în regiunea craterului Gale, cu miliarde de ani în urmă. Oamenii de ştiinţă spun că mediul de atunci ar fi putut fi propice vieţii sub forma unor microorganisme, dar până acum nu există dovezi clare că viaţa a existat pe Marte.

Curiosity a petrecut mare parte din ultimul an de misiune deplasându-se pur şi simplu, în încercarea de a ajunge la Muntele Sharp, care a fost întotdeauna misiunea sa principală.

Prelevarea de materie efectuată miercuri vine după ce robotul a realizat, duminică, o mică gaură petru testarea stabilităţii rocii peste care urma să treacă.

Experţii care lucrează cu robotul marţian sunt încrezători că mostrele prelevate miercuri vor fi bogate în compuşi ai siliciului, lucru pe care robotul l-a descoperit în săptămânile trecute în alte roci a căror compoziţie chimică a cercetat-o folosind spectometre.

Prezenţa silicaţilor ar fi în acord cu alte indicii potrivit cărora sedimentele locale s-au depus în prezenţa abundentă a apei.

După doi ani pe Marte, roverul Curiosity a ajuns în stadiul critic al misiunii sale, potrivit NASA.

Robotul se îndreaptă acum spre o formaţiune geologică diferită de rocile care acoperă suprafaţa craterului Gale, numită "Formaţiunea Murray". Regiunea "Pahrump Hills" oferă astfel prima şansă de investigare a materiei care alcătuieşte formaţiunea geologică.

Pe măsură ce va urca tot mai mult, spre vârful muntelui, în lunile şi, foarte probabil, anii următori, Curiosity va intra în contact cu sedimente din ce în ce mai tinere.

Cercetătorii cred că roverul ar trebui să ajungă în cele din urmă într-o zonă în care rocile datează dintr-o perioadă în care mediul de pe Marte a trecut de la o climă relativ caldă şi umedă la condiţiile care seamănă cu mediul uscat şi prăfos al planetei de astăzi.

Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că "planeta roşie" a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat.

Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.

Coborârea spectaculoasă a robotului american cu şase roţi în craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ţinând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, complexă, de plasare pe sol. Această operaţiune a arătat că NASA poate să transporte în condiţii de siguranţă încărcături mari pe Marte.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici