Cine supraveghează exploatarea celor 200 de miliarde metri cubi de gaz din Marea Neagră

Din conducerea autorităţii fac parte, conform Ziarului Financiar, un fost director de la Conversmin, companie pe pierderi, soţul preşedintei de CA al RATB şi un pensionar din Ministerul Afacerilor Interne.

Regulamentul de organizare pentru Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), una dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din domeniul energiei a fost publicat anul trecut, conducerea acesteia fiind numită tot spre sfârşitul lui 2017. ACROPO este o entitate subordonată guvernului înfiinţată prin Legea 156/2016 privind siguranţa operaţiunilor offshore. Potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul ACROPO, aflat în construcţie, cea mai nouă autoritate de reglementare din energia din România se ocupă de evaluarea şi acceptarea rapoartelor privind pericolele majore, evaluarea notificărilor privind proiectarea şi evaluarea notificărilor privind operaţiunile la sondă care îi sunt prezentate, precum şi de consilierea altor autorităţi sau organisme, inclusiv a autorităţii semnatare a acordurilor petroliere, ANRM, pentru operaţiuni petroliere offshore.

Totodată, ACROPO instituie o politică pentru o evaluare completă a rapoartelor privind pericolele majore şi a notificărilor prezentate, incluzând inspecţii, investigaţii şi măsuri de constrângere.

În acest moment, ACROPO este condusă de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. În total, pe site-ul instituţiei figurează 9 persoane cu funcţii de director sau de consilier.

Preşedintele ACROPO este Iulian Offenberg, şef de serviciu la Conversmin, societate care se ocupă de închiderea minelor, cu un business de 4 mil. lei în 2016 şi pierderi de 1,5 mil. lei.

Spre comparaţie, doar Petrom alături de americanii de la ExxonMobil au investit până acum în Marea Neagră, în etapa de explorare, 2 miliarde de dolari.

Iulian Clişeru este vicepreşedintele ACROPO. Potrivit declaraţiei sale de avere, Clişeru este inginer-şef la compania Moeller în Copenhaga, de unde a încasat în 2017 venituri medii lunare de circa 6.800 de euro. Iulian Clişeru este căsătorit cu Speranţa Clişeru, preşedintele CA al RATB, fost director la Primăria Voluntari, dar şi consiliera Gabrielei Firea, primarul Bucureştiului.

Vasile Guşatu este vicepreşedinte în cadrul ACROPO. El este pensionar al MAI şi fost director de resurse umane în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Gazul din Marea Neagră riscă să devină un subiect controversat în contextul în care informaţiile pe această temă au de cele mai multe ori un caracter confidenţial, apreciază ZF. Spre exemplu, în perioada 15.11.2017-19.12.2017 a avut loc prima rundă de licitaţii în cadrul procesului de rezervare de capacitate pe conducta BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria), concepută pentru a duce gazul din Marea Neagră în regiune.

La începutul acestui an, premierul ungar Viktor Orban a declarat că trei firme maghiare au câştigat licitaţia pe direcţia România-Ungaria, dar nu le-a nominalizat. La solicitarea ZF, Transgaz, compania naţională de transport al gazelor, a spus că de fapt sunt două. Numele lor a rămas tot secret.

Aparent, chiar şi numărul companiilor participante la această licitaţie este o informaţie clasificată.

„Conform manualului procedurii de Sezon Deschis, orice date, informaţii sau notificări întocmite şi transmise de către Solicitanţi şi Ofertanţi în contextul Procedurii de Sezon Deschis Angajant sunt considerate a fi confidenţiale şi vor fi utilizate exclusiv în procesul de evaluare din cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant şi nu vor fi divulgate niciunei terţe părţi fără consimţământul scris al Solicitantului/Ofertantului relevant“, spun reprezentanţii Transgaz. Mai departe, Gas Connect Austria, transportatorul de gaze austriac care ar fi trebuit să ducă gazul românesc pâ­nă la terminalul Baumgarten din Viena, spune că a fost unilateral scos din joc de Ungaria. FGSZ, transportatorul de gaze din Ungaria, parte a grupului MOL, nu comentează. Astfel, cel puţin acum, din BRUA a rămas doar BRU, după ieşirea Austriei din joc.

Chiar şi aşa însă, proprietarii de licenţă din Marea Neagră au primit deja prima veste bună. Producţia internă a României va avea ca referinţă chiar preţul gazului tranzacţionat la Baumgarten. Interesant este că la Baumgarten se tranzacţionează gaz rusesc, ceea ce înseamnă că practic gazul local va fi vândut şi va intra în calculul redevenţelor la acelaşi preţ ca gazul rusesc. Prin această raportare, veniturile produ­cătorilor sunt oarecum protejate, dar se anulează posibilitatea unui preţ mai mic pentru consumatorul local.

Unul dintre jucătorii care au intrat recent în hora gazului din Marea Neagră este chiar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Într-un răspuns adresat Ziarului Financiar, BERD explică motivele care au stat la baza intrării sale în acţionariatul Black Sea Oil & Gas, unul dintre posesorii de licenţă în Marea Neagră. „Black Sea Oil & Gas va juca un rol important în dezvoltarea sectorului de gaze din Marea Neagră din zona de mică adâncime. BERD a intrat în acest proiect pentru a putea contribui la competitivitatea pieţei interne şi regionale de gaze prin introducerea unei noi surse al cărei preţ este de aşteptat să fie indexat la un hub regional. Mai mult, cooperarea pe partea tehnică a proiectului va contribui la dezvoltarea unui cadru legal şi de reglementare modern pentru sectorul petrolier offshore în concordanţă cu directivele europene de securitate şi cu cele mai bune practici internaţionale. Acest sprijin va contribui la dezvoltarea abilităţilor instituţionale astfel încât Autoritatea Competentă de Regle­mentare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră – ACROPO – să îşi poate îndeplini funcţiile“, spun reprezentanţii BERD.

La finalul anului trecut, Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Grupul Carlyle, cea mai mare firmă de private equity din lume, a anunţat că BERD a devenit acţionar minoritar în cadrul companiei şi va primi un loc în Consiliul de Administraţie în urma acestei investiţii.

Gazul este deja indexat la un hub regional, cel mai mare din Europa, Baumgarten (Viena), chiar dacă aparent Austria nu mai face parte din BRUA.