Dan Negru explică violențele din Franța printr-un fals istoric despre „prostituata” de la Notre-Dame. Ce spun, de fapt, documentele Revoluției Franceze

Mesajul lui Dan Negru vine în contextul celor mai ample violențe înregistrate în Franța în ultimii ani. Protestele din 17 și 18 octombrie, alimentate de nemulțumirile privind costul vieții, finanțarea educației și deteriorarea serviciilor publice, au degenerat în confruntări cu poliția, incendieri și jafuri în mai multe orașe.

Prezentatorul TV încearcă să explice aceste evenimente printr-o comparație istorică și culturală, susținând că francezii au pierdut echilibrul dintre libertate și respectul pentru religie.

„O prostituată a fost urcată pe altarul Catedralei Notre-Dame și numită «Zeița Rațiunii». Așa a întors Franța spatele religiei la Revoluția Franceză din 1789”, afirmă Dan Negru.

Problema este că această prezentare nu corespunde relatărilor istorice despre evenimentul invocat.

Cine era, de fapt, femeia de la Notre-Dame

La 10 noiembrie 1793, în timpul campaniei de descreștinare desfășurate în cea mai radicală perioadă a Revoluției Franceze, Catedrala Notre-Dame din Paris a găzduit o sărbătoare dedicată Rațiunii și Libertății.

Evenimentul este real. Revoluționarii au transformat temporar catedrala într-un templu civic, au organizat procesiuni și au folosit personaje alegorice pentru a reprezenta idealurile noii republici.

Însă femeia din centrul ceremoniei nu este identificată drept prostituată în documentele istorice relevante.

Dimpotrivă, The Oxford History of the French Revolution, lucrare a istoricului William Doyle, descrie personajul feminin drept o actriță care întruchipa Libertatea. New Catholic Encyclopedia, o sursă cu perspectivă confesională, vorbește despre o tânără cântăreață de operă, a cărei identitate exactă rămâne incertă.

În lucrările istorice au fost vehiculate nume precum Mademoiselle Maillard, artistă a Operei din Paris, dar identificarea precisă a participantei este disputată.

Mai important, o relatare din 11 noiembrie 1793, păstrată în Archives parlementaires de la Révolution française, descrie procesiunea în care o femeie reprezenta „zeița Libertății”.

Distincția dintre Rațiune, căreia îi era dedicată ceremonia, și Libertate, reprezentată de personajul feminin, este ea însăși importantă pentru înțelegerea episodului.

De unde vine povestea despre prostituată

Asocierea femeilor care au participat la ceremoniile revoluționare cu prostituția este o temă care a circulat în literatura ostilă Revoluției Franceze.

Istoricul francez Michel Vovelle a analizat acest fenomen în studiul La queue de Danton, ou massacre et sexualité, publicat în revista Annales de démographie historique.

Vovelle arată că literatura legitimistă și contrarevoluționară a construit o imagine a Revoluției ca epocă a imoralității, folosind inclusiv reprezentarea așa-numitelor zeițe ale Rațiunii drept prostituate.

Această imagine a fost perpetuată ulterior în diferite relatări, deși nu reprezintă o descriere documentată a femeii care a participat la ceremonia de la Notre-Dame.

De la Jocurile Olimpice la imigrație. Legăturile făcute de Dan Negru

Prezentatorul a invocat și ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, despre care afirmă că ar fi batjocorit „Cina cea de Taină”.

Scena a provocat într-adevăr indignarea unor organizații creștine. Totuși, directorul artistic Thomas Jolly a respins interpretarea potrivit căreia spectacolul ar fi fost conceput pentru a ironiza creștinismul, explicând că intenția era reprezentarea unei sărbători păgâne asociate zeului grec Dionysos.

Organizatorii Jocurilor Olimpice și-au exprimat ulterior regretul pentru ofensarea unor spectatori.

Dan Negru a trecut apoi la violențele recente, pe care le leagă de trecutul colonial al Franței.

„Urmașii celor pe care i-a cucerit de-a lungul istoriei au acum cetățenie franceză și sparg vitrinele Louis Vuitton”, a afirmat prezentatorul.

Dan Negru, în centrul mai multor controverse. De la teoriile despre cancer și aselenizare la războiul din Ucraina

Nu este prima dată când Dan Negru provoacă reacții critice prin postările sale de pe rețelele sociale. În ultimii ani, prezentatorul TV a început să comenteze tot mai frecvent subiecte politice, istorice și sociale, folosind adesea comparații cu trecutul pentru a-și susține opiniile despre societatea contemporană.

În februarie 2021, Dan Negru a fost criticat de medicul Vasi Rădulescu după ce a publicat un mesaj în care sugera că cercetătorii nu ar fi dorit să descopere un vaccin împotriva cancerului. Medicul i-a reproșat că răspândește afirmații cu caracter conspiraționist, explicând că există sute de tipuri de cancer și că vaccinarea nu poate reprezenta o soluție universală pentru toate acestea.

O altă controversă a avut loc în martie 2025, în jurul spectacolului „Proorocul Ilie” de la Teatrul Național București. Dan Negru a criticat finanțarea producției din bani publici, susținând că aceasta batjocorește credința creștină. Prezentatorul a recunoscut însă că nu văzuse spectacolul, ci doar imagini cu anumite scene. Actorul Mihai Bendeac i-a răspuns public, acuzându-l că interpretează manipulator demersul artistic și că ignoră importanța libertății de exprimare.

În august 2025, Dan Negru a provocat o altă dispută după ce a afirmat că ar prefera o „pace nedreaptă” unui „război drept” în care să fie nevoit să-și trimită fiul. Mesajul, publicat în contextul războiului din Ucraina, a fost criticat de mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale, care au considerat că o asemenea abordare ignoră consecințele unei eventuale capitulări în fața agresiunii ruse.

Mai recent, în august 2026, publicația de investigații Context.ro a analizat modul în care postările lui Dan Negru despre Dunăre au fost interpretate de o parte a publicului drept dovezi că autoritățile exagerau criza provocată de scăderea debitului fluviului. Jurnaliștii au precizat că prezentatorul nu contestase direct datele hidrologice, dar că mesajele sale au fost folosite în discuții care promovau teorii conspiraționiste despre situația Dunării.