Dulceață de usturoi, ketchup de prune și bere cu leuștean. Mii de produse de la mici producători români, disponibile pe o nouă platformă online. Cum funcționează Hambar și ce trebuie să știe producătorii

Cei doi antreprenori și-au prezentat noua platformă la restaurantul Soro Lume din București, un loc în care ingredientele românești și poveștile micilor producători sunt de ani buni în centrul meniului. Chef Mihai Toader, cunoscut pentru promovarea bucătăriei neoromânești și pentru colaborările sale cu producătorii locali, a explicat că proiectul Hambar răspunde unei nevoi pe care o resimte de aproape un deceniu: posibilitatea de a cumpăra simplu, de la distanță, produse autentice de la micii producători.

„După 10 ani de zile este, din punctul meu de vedere, prima platformă care chiar îmi poate oferi produs local acasă, adevărat, de la producători mici”, a declarat Mihai Toader, care a precizat că promovează acest tip de gastronomie încă din perioada în care nu reprezenta o tendință în restaurantele din România.

Mihai Toader a subliniat că producătorii locali reprezintă baza conceptelor gastronomice pe care le-a dezvoltat și că ingredientele de sezon sunt esențiale pentru gustul preparatelor.

„Este foarte, foarte important să ai gustul produsului recoltat în sezonul lui și transformat ulterior în alte produse, conserve sau borcane”, a explicat Toader, adăugând că apariția unei asemenea platforme este importantă atât pentru restaurante, cât și pentru consumatorii obișnuiți.

În acest decor, fondatorii Hambar au prezentat o platformă care pornește cu peste 200 de producători și care încearcă să rezolve una dintre problemele majore ale micilor afaceri alimentare: accesul la cumpărători dincolo de piețele și comunitățile locale.

Fondatorii își propun ca în următoarele șase luni să ajungă la 600 de producători și 10.000 de produse, printr-un model care le oferă micilor afaceri acces la o infrastructură de comerț online fără să fie nevoite să investească separat în tehnologie, marketing și logistică.

La conferința de lansare, cei doi au explicat că proiectul nu își propune să devină un supermarket online obișnuit, ci o piață digitală pentru producătorii care nu pot ajunge în marile lanțuri comerciale, fie din cauza volumelor mici, fie din cauza dificultăților de distribuție.

Ce este Hambar și cum pot cumpăra românii produse locale direct de la producători

Hambar este o platformă de comerț online care își propune să reunească într-un singur loc micii producători din România, de la fermieri și apicultori până la producători de brânzeturi, mezeluri, dulcețuri, conserve sau băuturi artizanale. Conceptul este simplu: cumpărătorul să poată descoperi și comanda produse din diferite regiuni ale țării fără să fie nevoit să viziteze târguri, piețe sau magazine specializate și fără să caute separat fiecare producător.

La lansare, Hambar reunește peste 200 de producători români și peste 4.000 de produse, împărțite în zece categorii. Fondatorii își propun ca în următoarele șase luni să depășească 600 de producători și să ajungă la aproximativ 10.000 de produse disponibile.

Pentru cumpărători, platforma poate fi accesată online sau prin aplicația Hambar. Utilizatorii pot explora categoriile de produse, pot compara ofertele și pot afla cine produce alimentele pe care vor să le cumpere.

Oferta cuprinde atât produse obișnuite pentru consumul zilnic, cât și specialități greu de găsit în supermarketuri: zacuscă, murături, miere, gemuri, brânzeturi și lactate, produse de panificație și patiserie, specialități din pește, carne și mezeluri, inclusiv din mangaliță, vită sau vânat, dar și fructe și legume de sezon.

Sunt disponibile și băuturi de la producători locali, printre care vinuri, bere artizanală, sucuri, siropuri, lichioruri și alte specialități.

Un element central al platformei este prezentarea producătorilor. Fiecare dintre aceștia are o pagină proprie, cu fotografii, informații despre locul în care produce și povestea afacerii.

Cum funcționează comenzile și livrarea

Clienții pot selecta produse de la mai mulți producători și le pot adăuga în același coș de cumpărături, fără să fie nevoiți să plaseze câte o comandă separată pentru fiecare fermă sau atelier.

Plata se poate face online, cu cardul, iar produsele sunt pregătite de producătorii de la care au fost comandate și expediate prin curier. Platforma se ocupă de integrarea comenzilor și de organizarea transportului.

De exemplu, un cumpărător din București poate comanda brânză de la un producător din zona Sibiului, zacuscă din Banat și miere din Moldova, toate prin intermediul aceleiași platforme.

Livrările sunt disponibile pe teritoriul României, dar și în celelalte state ale Uniunii Europene, ceea ce permite inclusiv românilor din diaspora să comande produse de la producătorii din țară.

Hambar a încheiat și un parteneriat cu eMAG. Utilizatorii se pot autentifica folosind contul eMAG, iar abonații Genius beneficiază de două livrări gratuite pe lună, pentru comenzi de minimum 300 de lei fiecare, indiferent de numărul producătorilor aleși.

Pentru producători există o aplicație separată, Hambar Producător, prin care aceștia își administrează produsele, stocurile și comenzile primite.

Fondatorii susțin că platforma este construită astfel încât micii producători să nu fie obligați să investească în propriile magazine online, sisteme de plată sau contracte individuale de distribuție.

De la șofran la ketchup de prune și bere cu leuștean

Întrebat de Mediafax care este cel mai neobișnuit produs descoperit în timpul pregătirii platformei, Alin Șerban a indicat șofranul cultivat în România.

Antreprenorul a povestit că a rămas surprins când a descoperit printre produsele verificate șofran.

Lista produselor neobișnuite prezentate de fondatori este însă mult mai lungă. Printre acestea se regăsesc miere cu trufe, miere cu spirulină, dulceață de morcov cu vanilie și scorțișoară, dulceață de ardei iute cu portocale, ketchup de prune, trandafir murat, ciocolată cu tahini, brânză cu lavandă, unt cu trufe și sare, dar și bere cu leuștean.

Dincolo de rețetele neobișnuite, obiectivul declarat al proiectului este să ofere vizibilitate unor producători care lucrează în cantități reduse și care, în multe cazuri, își comercializează marfa aproape exclusiv în piețele locale.

Clujul și Transilvania conduc în topul producătorilor. Cum arată harta Hambar

O altă întrebare adresată de Mediafax a vizat distribuția geografică a producătorilor și gradul de acoperire a regiunilor României.

Alin Șerban a explicat că cei mai mulți producători identificați până acum provin din zona Clujului și din Transilvania. Platforma include însă și producători din Moldova, Banat și alte regiuni ale țării, fiind menționate inclusiv județele Tulcea și Botoșani.

Fondatorii au explicat că particularitățile geografice influențează și oferta. Zonele montane sunt mai bine reprezentate în anumite categorii de produse lactate, în timp ce producția de fructe și legume diferă în funcție de relief și de specificul agricol al fiecărei regiuni.

Cum se poate înscrie un producător. Verificările sunt obligatorii

Întrebat de Mediafax ce trebuie să facă un producător român pentru a-și comercializa produsele prin Hambar, Alin Șerban a explicat că platforma a dezvoltat deja un proces automatizat de înscriere, care urmează să fie pus la dispoziția celor interesați.

Producătorii vor putea transmite documentele necesare, fotografii și informații despre activitatea lor, inclusiv povestea afacerii.

Înscrierea nu înseamnă însă listarea automată. Potrivit fondatorilor, fiecare producător trebuie verificat printr-o vizită la locul în care își desfășoară activitatea.

Echipa urmărește să confirme că producătorul există, că produsele sunt realizate în locul declarat și că informațiile prezentate cumpărătorilor corespund realității.

Călin Costinaș a explicat că selecția este una dintre cele mai importante componente ale proiectului.

„Noi nu vrem să ne transformăm într-un OLX”, a spus acesta, subliniind că Hambar încearcă să elimine intermediarii și să păstreze pe platformă producători autentici.

Cei doi au arătat că, în etapa inițială de documentare, au identificat peste 10.000 de potențiali producători, prin consultarea unor surse publice, inclusiv din zona Ministerului Agriculturii, și prin căutări proprii.

Selecția și verificarea acestora reprezintă însă un proces de durată, motiv pentru care extinderea platformei nu va fi complet automată.

Cât costă pentru producători: comision de 25%, fără alte taxe percepute separat

Modelul economic al Hambar presupune perceperea unui comision de 25% din valoarea netă a vânzărilor, fără TVA.

Potrivit explicațiilor oferite la conferință, acest comision acoperă serviciile de tehnologie, marketing, ambalare și organizare a transportului. Producătorii nu trebuie să plătească separat pentru aceste componente.

Platforma pune la dispoziția micilor producători ambalaje, integrarea cu firmele de curierat și o aplicație prin care își pot gestiona comenzile și stocurile.

Atunci când un cumpărător plasează o comandă, producătorul primește o notificare, pregătește produsul și îl predă curierului. Sistemul este conceput astfel încât să poată fi utilizat inclusiv de persoane care nu au experiență în comerțul online.

Produsele pot fi livrate atât pe teritoriul României, cât și în celelalte state ale Uniunii Europene.

Fondatorii au subliniat că nu urmăresc să impună standardizarea producției sau să transforme micile afaceri artizanale în fabrici. Un produs epuizat poate deveni temporar indisponibil, fără ca producătorul să fie obligat să crească artificial volumul de producție.

Românii ar putea „adopta” o oaie și primi brânză acasă

Una dintre cele mai neobișnuite direcții de dezvoltare anunțate de Alin Șerban este lansarea unui program de „adopție” a animalelor și a pomilor fructiferi.

Ideea este ca un cumpărător să poată plăti anticipat pentru o anumită cantitate de produse provenite de la un fermier, oferindu-i astfel acestuia bani înainte de realizarea producției.

Șerban a explicat că un client ar putea plăti în avans pentru cinci, șase sau zece kilograme de brânză, urmând să primească periodic produsul acasă. Conceptul presupune o asociere simbolică între cumpărător și animalul de la care provine producția.

Ulterior, modelul ar putea fi extins la vaci, stupi de albine sau pomi fructiferi.

Dincolo de caracterul inedit, ideea are și o componentă financiară. Micii producători au nevoie de bani cu luni înainte să poată comercializa produsele finite, iar plata în avans le-ar putea asigura o parte din finanțarea necesară.

De exemplu, producătorii de zacuscă depind de culturile de legume începute primăvara, deși produsele ajung la vânzare abia toamna.

Parteneriate cu eMAG și Salt Bank. Două livrări gratuite pentru utilizatorii Genius

Hambar a anunțat și două parteneriate importante la momentul lansării.

Primul este cu eMAG. Clienții Genius beneficiază de transport gratuit pentru două comenzi pe lună, fiecare în valoare de minimum 300 de lei, indiferent de numărul producătorilor de la care cumpără.

Al doilea parteneriat este cu Salt Bank, prezentată drept banca oficială a platformei.

Robert Anghel, reprezentant al Salt Bank, a explicat la eveniment că parteneriatul depășește componenta de promovare și include infrastructura bancară utilizată de Hambar.

Acesta a anunțat și intenția dezvoltării unui produs de creditare pentru comercianții prezenți pe platformă.

Cei doi antreprenori au investit bani proprii și discută cu posibili investitori

În privința finanțării, Alin Șerban a confirmat că proiectul a presupus investiții importante din fondurile personale ale fondatorilor.

„Am adus o grămadă de bani de acasă”, a declarat antreprenorul, întrebat despre resursele folosite pentru dezvoltarea platformei.

Acesta a precizat că fondatorii iau în calcul și atragerea unor investitori instituționali, urmând să comunice ulterior eventualele evoluții în această direcție. Valoarea investiției inițiale nu a fost dezvăluită.

Alin Șerban vine din industria livrărilor și a comerțului online, după ce a contribuit la dezvoltarea EuCeMananc, transformată ulterior în Tazz, și a condus operațiunile Wolt România.

Călin Costinaș are o experiență îndelungată în retailul alimentar, fiind fost director general adjunct al Profi, companie în cadrul căreia s-a implicat inclusiv în dezvoltarea proiectelor dedicate producătorilor locali.