Noi reguli UE: Turismul european intră în reorganizare. Ce efect ar putea avea în România

„Concluziile de astăzi stabilesc o direcție clară pentru a asigura reziliența și competitivitatea pe termen lung a sectorului într-o lume aflată într-o transformare rapidă”, a declarat, într-un comunicat, viceministrul Turismului din Cipru, Kostas Koumi, țara sa deținând președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, informează EFE.

Documentul adoptat de cele 27 de state membre stabilește orientări strategice care „solicită integrarea dimensiunilor economică, socială și de mediu în toate politicile turistice”.

Aceste orientări urmăresc, de exemplu, reducerea amprentei de mediu a sectorului prin utilizarea eficientă a resurselor, economia circulară, decarbonizare și conservarea naturii și biodiversității.

În același timp, direcțiile strategice se concentrează pe „asigurarea faptului că turismul aduce beneficii comunităților locale și respectă patrimoniul cultural”, a transmis Consiliul într-un comunicat.

Strategia susține, de asemenea, o abordare de „guvernanță pe mai multe niveluri”, în care să coopereze Comisia Europeană, statele membre, autoritățile regionale și locale, organizațiile de management al destinațiilor și industria turismului.

Țările UE doresc, totodată, să consolideze „vizibilitatea Europei ca destinație turistică sigură, sustenabilă și incluzivă” și să întărească dimensiunea internațională a ecosistemului turistic.

Sprijin pentru companii

Concluziile Consiliului pun „un accent deosebit pe locuri de muncă de calitate, condiții de muncă adecvate și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor și ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în sectorul turistic”, măsuri considerate esențiale pentru competitivitatea și reziliența pe termen lung a industriei.

Sectorul turistic angajează aproximativ 23 de milioane de persoane în UE, potrivit datelor consolidate din 2019.

Combaterea supraaglomerării turistice

Concluziile adoptate urmăresc, de asemenea, „abordarea atât a efectelor negative ale supraaglomerării în destinațiile populare, cât și a lipsei de turiști în zone mai puțin cunoscute”, promovând un echilibru prin îmbunătățirea conectivității și sprijinirea dezvoltării turismului sustenabil în zone periferice, rurale, insulare, montane și izolate.

Strategia susține și „un cadru european solid pentru datele din turism, interoperabilitate și orientări privind utilizarea inteligenței artificiale”, care include „promovarea competențelor digitale, stimularea unui sector turistic competitiv și inovator și asigurarea unor condiții egale pentru toți actorii din spațiul digital”.

Tensiuni geopolitice

În final, documentul subliniază importanța „consolidării capacității de pregătire și răspuns în situații de criză la nivelul întregului ecosistem turistic”, prin cooperare strânsă pentru a reduce impactul unor provocări majore precum tensiunile geopolitice, schimbările climatice sau deficitul de forță de muncă.

Statele membre ale UE au invitat Comisia Europeană să prezinte, o dată la trei ani, rapoarte privind aplicarea acestor concluzii și să țină cont de prioritățile stabilite în viitoarele inițiative.

Cum ar putea ajuta turismul Românesc

Măsurile adoptate la nivelul UE pot avea un impact destul de concret asupra turismului românesc, mai ales dacă sunt aplicate eficient:

1. Mai mulți bani și investiții

Accentul pe sustenabilitate și digitalizare înseamnă acces mai mare la fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii turistice din România (stațiuni, transport, digitalizare servicii).

2. Dezvoltarea zonelor mai puțin cunoscute

Strategia UE vizează exact problema României: multe destinații sunt slab promovate. Zone precum Delta Dunării, Maramureș sau turismul rural pot beneficia de sprijin pentru a atrage mai mulți turiști.

3. Turism mai bine organizat

Ideea de „guvernanță multinivel” obligă autoritățile locale, naționale și sectorul privat să colaboreze mai bine, un punct slab tradițional în România.

4. Creșterea calității serviciilor

UE pune accent pe:

• condiții mai bune pentru angajați
• formare profesională

Asta poate duce la servicii mai bune pentru turiști și la reducerea lipsei de personal din industrie.

5. Mai multă vizibilitate internațională

România poate profita de promovarea Europei ca destinație sigură și sustenabilă, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice din regiune.

6. Adaptare la crize

După incidente precum războiul din Ucraina sau situații de securitate, UE vrea un turism mai rezilient. Asta ajută România să gestioneze mai bine perioadele de instabilitate.

Dacă autoritățile folosesc corect această „foaie de parcurs”, România poate atrage mai mulți turiști, poate dezvolta zone neexploatate și își poate profesionaliza industria turistică. Problema nu e strategia ci implementarea.