Președintele Madagascarului și-a dat un ultimatum. A cerut un an pentru a rezolva problemele țării, iar dacă acestea vor persista, va demisiona

El a făcut această declarație în cadrul unei întâlniri de tip town-hall organizate la palatul său cu diferite grupuri de susținători ai guvernului. Mulți dintre participanți au avut ocazia să îi pună întrebări președintelui sau pur și simplu să își împărtășească opiniile, la care acesta a răspuns.

„Nu vreau lingușeli. Vreau să aud adevărul. Cei care mi-au spus în continuu că totul este în regulă sunt responsabili pentru situația actuală”, a afirmat el.

Mișcarea din spatele protestului, cunoscută sub numele de Gen Z Mada, a cerut demisia președintelui și a respins invitația de a participa la discuții, potrivit BBC.

Ei susțin că nu pot colabora cu un guvern care i-a reprimat în timp ce cereau respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Grupul a chemat la noi proteste joi.

„Refuzăm invitația președintelui la discuții. Nu vom intra în dialog cu un regim care reprimă, agresează și umilește tinerii în stradă”, au scris ei pe pagina lor de Facebook.

La expirarea ultimatumului de 48 de ore dat președintelui pentru a demisiona, grupul a chemat la o grevă națională, deși detaliile rămân neclare.

Ei au jurat să nu cedeze, îndemnând oamenii din toate regiunile să li se alăture și declarând că „poporul malgaș nu se supune”.

Conversații sincere și nu proteste

Rajoelina a organizat aceste întâlniri ca parte a angajamentului său de a „asculta mai mult”, subliniind că provocările cu care se confruntă națiunea insulară din Oceanul Indian pot fi rezolvate numai prin conversații sincere și nu prin proteste.

Președintele i-a asigurat pe participanții la dialog că proiectele energetice în curs de desfășurare vor rezolva problemele recurente de întrerupere a alimentării cu energie electrică, adăugând 265 de megawați la rețeaua națională.

„Jur că, dacă întreruperile de energie electrică vor persista în capitală în decursul unui an, voi demisiona”, a spus el.

Protestele au început pe 25 septembrie, declanșate de furia provocată de penuria persistentă de energie electrică și apă, și s-au transformat într-o nemulțumire mai largă față de corupție, șomajul ridicat și criza costului vieții.

Săptămâna trecută, Rajoelina a demis întregul său guvern și a numit luni un general al armatei în funcția de prim-ministru. Mișcarea de protest a respins numirea și a promis să-și continue lupta.

Rajoelina a ajuns la putere în 2009, după ce a condus protestele de masă care au declanșat intervenția militară și l-au răsturnat pe președintele de atunci, Marc Ravalomanana.

Deși mișcarea condusă de tineri continuă să ceară demisia sa, protestele de stradă par să se fi atenuat.

Viața în majoritatea părților capitalei, Antananarivo, continuă normal, cu excepția câtorva cartiere cu prezență masivă a poliției, unde unele drumuri au fost blocate sau sunt supravegheate îndeaproape.

Cel puțin 22 de persoane au murit în ciocnirile cu forțele de securitate și zeci au fost rănite, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Autoritățile au contestat aceste cifre.