Secretar de stat MADR: Ni se cere să fim mai „verzi”, în timp ce semnăm acorduri de liber schimb cu țări care folosesc practici neloiale

„Cred că principala criză suprapusă, la care ar trebui să avem niște răspunsuri, este criza de încredere. Pentru că, vă dau câteva exemple concrete. Încrederea statelor membre în politica Uniunii Europene, vis-a-vis de ecologizarea agriculturii. Încrederea statelor membre în ceea ce înseamnă alocarea bugetului PAC post 2027, care a cunoscut o scădere semnificativă de la 385 de miliarde de euro la 293 de miliarde, aproximativ. Încrederea fermierilor că procesatorii respectă și împart echitabil profitul pe filiera de produs sau încrederea între procesatori și comercianți. Încrederea fermierilor în statul român”, a declarat Emil Florian Dumitru la Conferința Economedia & G4Food.

În plus, oficialul a adăugat că lipsa de încredere blochează orice inițiativă și afectează relațiile dintre fermieri, procesatori și comercianți.

„Vreți să fim cât mai verzi, să respectăm toate regulile, dar, în egală măsură, semnați acorduri de liber schimb, unde ne puneți în competiție neloială cu alte produse din Europa, cu alte produse din țări terțe. Lucru care nu va face altceva decât să slăbească și mai mult încrederea statelor membre în capacitatea Uniunii Europene de a gestiona politici la nivel european care să fie credibile”, a spus reprezentantul MADR.

Dumitru a explicat că presiunile vin atât din legislația europeană, cât și din costurile și birocrația excesivă, iar fermierii rămân neprotejați în fața concurenței externe. Mai mult, acesta a prezentat și cifre care arată dezechilibrele din agricultură:

„România are undeva la 700.000 de agricultori care depun anual o cerere unică de plată pe suprafață și, din 700.000 de agricultori, doar 76.000 de fermieri sunt într-o formă de organizare fiscală care produc pentru piață într-un sistem organizat. (…) România are între 1 și 2 hectare suprafețe care sunt declarate la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, 212.000 de agricultori care depun anual această cerere, practic 30% din numărul de agricultori, pentru o suprafață de 306.000 de hectare, adică puțin peste 3,2% din suprafața declarată”, a explicat acesta.

Prețuri în scădere și măsuri diferite în alte state

Un exemplu concret îl reprezintă sectorul laptelui:

„Procesatorii i-au notificat că vor primi de la 2,2-2,5 lei pe litru de lapte conform, la 1,7-1,8 lei pe litru de lapte. Practic este o scădere care îi face necompetitivi pe fermierii noștri și vor fi nevoiți să vândă sub prețul de cost.”

În același timp, alte state intervin cu ajutoare directe: „Ungaria, care are un grad de autosuficiență de 120%, deja a anunțat că vor acorda un sprijin echivalent de 200 de lei pe tona de lapte comercializat.”

Secretarul de stat a mai afirmat că intervenția statelor membre și reglementarea pieței sunt esențiale pentru protejarea fermierilor.

„Dacă vom avea încredere că România este al cincilea stat agricol la nivel european cu un potențial uriaș, cu o resursă de apă pe care alte state nu o au și cu o retehnologizare și o regândire a integrării materiei prime, cu siguranță putem să discutăm că agricultura României poate deveni un furnizor de hrană la nivel regional și putem fi niște actori relevanți inclusiv pe piața mondială de export de produse agroalimentare”, a conchis oficialul.