Crăciun 2021   Ce sărbătoreau romanii în decembrie, înainte de apariţia Crăciunului ? Iată ce puneau pe masă

2 miliarde de creştini din Europa, America de Nord,  Australia, America de Sud, o parte din Asia Centrală şi sudul Africii celebrează anual naşterea lui Iisus Hristos pe 25 decembrie. Brazii sunt împodobiţi, Moş Crăciun aduce daruri, iar familiile şi prietenii se aşează la mese îmbelşugate. Cu toate că musulmanii şi iudaicii nu au sărbătoarea Crăciunului, se închină la acelaşi zeu pe care  îl numesc Allah sau Yawheh. 

Acum 2000 ani erau mai mulţi zei veneraţi, iar sărbătoarea iernii era cu totul alta. 

În Imperiul Roman, anual, între zilele 17 decembrie şi 23 decembrie organizau festivităţi în cinstea lui Saturn, zeul timpului şi al agriculturii, echivalentul roman al titanului Cronos din mitologia greacă. Saturn a fost cel de-al doilea conducător al universului după tatăl său Caelos/Oranos. El şi cu Ops/Reea au făcut şase copii:Jupiter/Zeus (zeul cerului şi regele zeilor), Neptun/Poseidon (zeul mării), Pluto/Hades (zeul infernului), Juno/Hera (zeiţa familiei şi a căsătoriei), Ceres/Demetra (zeiţa agriculturii) şi Vesta/Hestia (zeiţa căminului, al focului sacru şi al vetrei). Cerul, marea, infernul,vegetaţia, căsnicia şi vatra, toate erau supuse tatălui-timp cu secera-n mână. Pe toţi în afară de Jupiter i-a înghiţit la naştere de teamă ca niciunul să nu-l răstoarne de la tron. Cât timp a condus universul, oamenii s-au bucurat de prosperitate, viaţă lungă şi bunăstare. Domnia lui Saturn a fost numită Epoca de Aur care s-a încheiat odată ce Jupiter l-a otrăvit făcându-l să-i vomite fraţii şi surorile. Iar apoi Jupiter l-a înlăturat pe tatăl său de pe tron şi a instaurat domnia olimpienilor.  

În decembrie era anotimpul rece când nu creşteau recoltele.Era momentul când timpul îngheţa totul. Fiind climă mediteraneană, nu erau ninsori, dar era o perioadă sărăcăcioasă agrar.Iar romanii din tot cuprinsul imperiului trebuiau să-l cinstească pe tatăl-timp.  Animalele pure erau jertfite pe altarele templului lui Saturn şi Forumului Roman. Carnavalele, banchetele publice şi petrecerile private erau organizate, participând toate categoriile sociale. 

Era aceea perioadă stranie când  sclavii făceau schimb cu patricienii. Sclavii se îmbrăcau cu toga şi dădeau porunci, iar patricienii îi serveau. Majoritatea romanilor purtau pălării conice numite pileus la fel cum creştinii moderni poartă căciuli de Moş Crăciun şi se îmbrăcau în tunici colorate. Femeile romane defilau în tunici de mătase sau bumbac. Tot atunci se desfăşura o competiţie în care era ales Regele Saturnaliilor, având privilegiul de a da ordine oamenilor şi să prezideze veselia. El putea să dea ordine oamenilor să cânte goi sau să poruncească unora să-l arunce pe vecinul său vrăşmaş în apă. Chiar şi aşa, tot împăratul avea autoritatea cea mai presus şi de multe ori, împăraţi precum Caligula şi Nero câştigau titlul de "Regele Saturnaliilor". 

Mulţi romani participau la jocuri de noroc pe nuci sau pe dinari. 

Se desfăşurau şi sacrificii umane în forma luptelor dintre gladiatori. Gladiatorii înfrânţi mureau din cauza rănilor sau executaţi  cu mândrie, ştiind că sufletele lor îl vor încânta pe Saturn. 

Dar ce cadouri se ofereau? Romanii îşi dăruiau figurine mici din ceară sau ceramică,tăbliţe de scris, zaruri, cutii de bani, piepteni, scobitori, pălării, cuţite de vânătoare, topoare,lămpi, bile, parfumuri, ţevi, porci, cârnaţi, papagali,mese,căni,linguri,articole de îmbrăcăminte, statui, măşti, cărţi şi animale de companie precum câini sau pisici. 

Poetul Catullus scria că erau cele mai tari zile ale anului. 

Dar ce se punea pe masă ? După cum relatează publicaţiile passtheflamingo şi followinghadrian, romanii mâncau de Saturnalia:

• Pâine
• Carne de porc, de găină sau de capră
• Legume de iarnă precum praz, napi, ceapă şi sfeclă
• Peşte sau stridii 
• Melci
• Tocane din legume sau terci de grâu 
• Rodie,smochine sau curmale
• Desertul compus din miere, fructe de sezon, plăcintă cu brânză cu seminţe de mac şi bomboane crocante din miere şi nuci
• Băuturi precum lapte sau vin îndulcit cu miere 

Tot în acele zile, romanii se salutau reciproc cu "IO SATURNALIA", la fel cum oamenii moderni se salută cu Crăciun Fericit. 

În perioada târzie a Imperului Roman, de pe vremea domniei împăratului Aurelian, anual pe 25 decembrie era celebrat Sol Invictus, zeul Soarelui neînvins, care era inspirat după Mithra. Festivalul anual dedicat Soarelui de pe 25 decembrie se numea "Dies Natalis Solis Invicti"  (Ziua Naşterii Soarelui Învingător).

Sărbătoarea a fost inspirată de la festivalul atenian numit Kronia (dedicată titanului Cronos) care se desfăşura în a 12-a zi a lunii Hekatombaion(echivalentă cu ultima jumătate a lunii iulie-prima jumătate a lunii august) din calendarul Attic. Atenienii organizau petreceri, iar sclavii se ospătau cu stăpânii, săracii se distrau alături de bogaţi, fiind singura zi în care sistemul sclavagist şi inegalităţile sociale luau o pauză. Sărbătoarea comemora Epoca de Aur a lui Cronos când toţi oamenii erau nobilli, buni,  liberi şi trăiau în abundenţă. 

Informaţiile sunt preluate din lucrările The Oxford Encyclopedia of Ancient Greece and Rome (Hans Friedrich Mueller, 2010),  Inconsistencies in Greek and Roman Religion, Volume 2: Transition and Reversal in Myth and Ritual (Henk Versnel, 1994),  On Roman Time: The Codex-Calendar of 354 and the Rhythms of Urban Life in Late Antiquity ( Michele Renee Salzmann, 1990)  şi  Rome and Carthage at Peace  (Robert E. A. Palmer, 1997) via Wikipedia.