O carte pe zi: „Rezervaţia”, de George Cornilă

George Cornilă, născut în 1986, prozator şi traducător, a publciat mai multe romane şi volume de proză scurtă. Cartea semnalată astăzi este din a doua categorie, cuprinde trei nuvele asemănătoare între ele.

Prima este despre o Grădină descoperită şi devenită Grădina Eedenului, pângărită, toate văzute prin ochii unui copil, un amestec de fantasy şi realism.

„Ultima oară am fost acolo când eram copil, m au dus părinţii, să vedem cu toţii minunea, să ne închinăm şi să ridicăm ochii, cutremuraţi, spre cer, cu credinţa întremată. Pentru mine însă, vizita a avut tocmai efectul contrar, căci locul mi s a părut doar un colţ de pădure cum ştiam atâtea, iar vietăţile dintr însul, la fel ca toate celelalte, înrobite de greutăţile traiului pământesc. Mai mult, nu înţelegeam cum de nu se despicau cerurile şi nu cădeau trăsnete asupra celor care nesocoteau ultimele rămăşiţe de sacru din mizerabila noastră lume.

Adam, oacheş, cu nasul cârn şi cu un cucui în frunte, costeliv şi deprimat, se căznea să nu şi închidă ochii îndureraţi de atâtea bliţuri, iar Eva, deşi încă frumoasă la chip, părea tristă şi obosită, ca o nevastă sătulă de toate, era plinuţă şi sânii care ne alăptaseră străbunii i se lăsaseră şi dădeau să iasă de sub acoperământul de frunze. Nici Şarpele nu era mai volnic. Îmi închipuisem un piton uriaş, ca în ilustraţiile la <<Cartea junglei>>, când colo era un şarpe-de alun prăpădit, în plină lepădare a pielii, pe jumătate alb şi bălos”.

„Prozele din acest volum au tot ce le trebuie pentru a prilejui o lectură captivantă: suspans, contra-punct, poveşti de dragoste, un imaginar cuprinzător, o deviere subtilă a intrigilor spre parabolă, dar mai ales un apetit de povestitor contaminant.” (Bogdan Creţu)

George Cornilă – Rezervaţia. Nuvele. Editura Polirom, colecţia Egoproză. 259 pag.