Preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor: Parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la 2%. Nu se va scumpi niciun produs

Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la procentul de 2%, afirmând că niciun produs cultural nu se va scumpi, în urma elaborării propunerii legislative 583/2014.

Preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor: Parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la 2%. Nu se va scumpi niciun produs (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

"Parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la 2%, urmând să fie aduse modificări în privinţa măsurilor coercitive vizavi de obligativitatea respectării legii de cei care încasează timbrul cultural. (...) Nu se va scumpi niciun produs cultural. Sub nicio formă nu se va scumpi. Eu, personal, nu voi vota aşa ceva", a declarat preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, Gigel Ştirbu, pentru MEDIAFAX.

El a precizat că "în urma dezbaterilor publice, parlamentarii au ajuns la concluzia că acest cuatum nu trebuie să se modifice, trebuie să rămână pe vechea formulă".

Proiectul de Lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Drept urmare, Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) "luptă" împotriva "taxei pe cultură", care, potrivit acestora, va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice şi culturale.

Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale, ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, atrag atenţia asupra acestui proiect de Lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/ 2014. Prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate "taxe pe cultură" în folosul unor asociaţii de creatori, care va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de plătitorul final, având impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit comunicatului citat, proiectul de Lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat şi ajungând aproape de votul final la Camera Deputaţilor, moment în care a intrat întâmplător în atenţia reprezentanţilor industriilor creative. Astfel, săptămâna trecută, în Comisia pentru cultură au avut loc dezbateri pe marginea acestui proiect, unde reprezentanţii UPFR, APOSR şi FER s-au prezentat (fără a fi invitaţi oficial) şi au participat activ, depunând memorii tehnice şi reuşind să introducă pe agenda Comisiei de Cultură consultări cu părţile afectate. Aceste consultări au avut loc luni şi au avut drept bază de discuţie un punct de vedere comun al reprezentanţilor domeniului literar, muzical, folcloric şi de divertisment faţă de iniţiativa legislativă: timbrul cultural, în actuala formă şi sub actuala destinaţie, şi noul proiect de Lege şi amendamentele propuse prezintă multiple deficienţe conceptuale şi structurale, susţin reprezentanţii FER, APOSR, UPFR.

Proiectul 583/2014 a fost elaborat fără a se ţine seama de angajamentele României luate la nivelul Uniunii Europene în cadrul strategiei "O reglementare inteligentă", conform căreia statelor membre li se recomandă ca orice proiect de Lege nou să fie însoţit de o bună argumentare a oportunităţii actului respectiv, de un studiu de impact, care să evalueze costurile pentru operatorii economici. Totodată, acesta ar fi trebuit să fie elaborat ca urmare a unei consultări reale şi eficiente a tuturor părţilor interesate, inclusiv operatori economici şi consumatori, lucru care nu s-a întâmplat.

Însă, reprezentanţii Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori din România (ANUC), susţinătorii iniţiativei, solicită anularea Legii 35/1994 şi adoptarea în schimb a acestui nou proiect de Lege, demersul fiind considerat o necesitate de membrii săi (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor), sub pretextului acordării unui "ajutor nepreţuit culturii româneşti".

"În realitate, această «taxa pe cultură» are ca destinaţie aceste «uniuni de creatori», în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, proiectul de Lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente şi, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă", se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX de FER, APOSR şi UPFR.

"România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsura legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de «taxe pe cultură» se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură - fie carte, CD, DVD sau concert - ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ ascultători/ spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană", mai susţin reprezentanţii FER, APOSR şi UPFR.

Potrivit acestora, în nicio ţară din Uniunea Europeana nu există o astfel de taxă suplimentară, ceea ce înseamnă că doar cumpărătorii români vor fi suprataxaţi şi vor avea de suferit. Astfel, în ceea ce priveşte spectacolele, aceasta "taxă pe cultura" creează "un handicap competitiv major" în faţa altor organizatori de concerte din alte ţări, fapt ce va conduce inevitabil la scăderea numărului de spectacole cu artişti internaţionali în România şi, mai mult decât atât, va afecta direct şi eforturile de sprijinire a culturii româneşti prin organizarea de evenimente cu artişti autohtoni. În acelaşi context, România a rămas singura ţară din Uniunea Europeană unde se mai aplică holograme pe CD/ DVD, noul proiect urmărind secondarea acestora cu timbrele culturale. La nivel internaţional, doar Kenya mai aplică holograme pe suporturi audio/video.

Editorii de carte, producătorii de muzică şi organizatorii de evenimente culturale şi divertisment (concerte, festivaluri etc.) sprijină - nu doar la nivel declarativ, ci şi prin propria activitate - cultura românească şi îşi manifestă disponibilitatea de a deveni parteneri la iniţiativele de dezvoltare a culturii româneşti şi a industriei creative, atât timp cât acestea există într-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil şi transparent, se mai arată în comunicatul citat.

Şi editurile Polirom şi Nemira contestă proiectul de Lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecinţă "creşterea fără precedent a nivelului de taxare" şi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice.

"Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de Lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască Legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de editura Polirom.

Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este în prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate în prezent în România - de 20 lei -, creşterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice, şi un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL, se arată în comunicat. "Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creşteri medii de preţuri de circa 7 - 8% faţă de cele actuale", se mai arată în comunicatul citat.

Criza economică a redus drastic, cu 30 - 40%, piaţa de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România este printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele şcolare, cu puţine excepţii, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziţii, spun reprezentanţii editurii Polirom.

"Creşterea unei taxe, şi aşa unice în Uniunea Europeană, nu va face decât să reducă şi mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură. Chiar şi pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menţionăm că în multe ţări preocupate de accesul cetăţenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3 - 6%). Nu ştim în ce măsură creşterea taxei pentru cărţile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de Lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Ştim însă că primii afectaţi de scumpire vor fi elevii, studenţii şi toţi iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informaţie şi cultură - în măsura în care este un drept constituţional - va fi şi mai restricţionat", mai spun reprezentanţii editurii Polirom.

Potrivit editurii Nemira, proiectul de Lege nu menţionează modul în care pot fi folosite sumele colectate de organisme precum Uniunea Scriitorilor din România, lucru sesizat şi în Avizul Comisiei legislative din Senatul României.

"Nu trebuie să existe un conflict între producătorii şi consumatorii de literatură, nici între ei şi editori, însă este evident că suprataxarea editurilor şi, implicit, a cititorilor, nu poate fi benefică, pe termen lung, nici scriitorilor înşişi, incluşi sau nu în asociaţii sau uniuni literare, ale căror cărţi nu vor mai ajunge la publicul larg", spun reprezentanţii editurii Nemira.

Prin urmare, editurile solicită ca legiuitorul să reanalizeze implicaţiile unei asemenea legi şi să-şi asume consecinţele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărţilor va rămâne cel prevăzut de actualul proiect.

Drept urmare, Gigel Ştirbu a discutat cu reprezentanţii editurilor pe tema proiectului de Lege privind instituirea timbrului cultural, iniţiat de 84 de parlamentari, adoptat de Senat şi aflat în dezbaterea comisiei de specialitate de la Cameră.

"În urma discuţiei de astăzi (luni, n.r.), s-a degajat ideea, împreună cu reprezentanţii editurilor, cu reprezentanţii producătorilor de fonograme, împreună cu reprezentanţii asociaţiei organizatorilor de
spectacole, iniţiativa este să zicem perfectibilă ca orice lege şi că, în cursul acestei sesiuni legislative, împreună cu domniile lor, să luăm în calcul şi punctele de vedere pe care astăzi le-au depus la comisie. Sunt foarte multe imperfecţiuni tehnice la proiect. Este vorba de cuantumul timbrului cultural, care s-ar fi mărit din punctul domniilor lor de vedere la o sumă foarte mare, greu de suportat de domniile lor. Vă reamintesc că există timbrul cultural la ora actuală, legiferat prin Legea 35/1994, dar era la un cuantum mult mai mic decât cel care s-ar fi regăsit în această iniţiativă", a declarat Ştirbu, după întâlnire.

Preşedintele editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, reprezentantul editurilor, a spus că este împotriva acestui timbru cultural, fiind o practică unică în Europa.

"În principiu, sunt împotriva timbrului cultural ca atare, pentru că e o practică unică în Europa, numai în România există aşa ceva. Uniunile de creaţie sunt asociaţii profesioniste private, care pot să-şi
gestioneze singure nevoile pe care le au. Faptul că o entitate privată apelează la stat pentru a-i fi luat din patrimoniu acestei alte entităţi private o parte, este un lucru care în UE nu e acceptat şi nu e acceptabil în sine. Deci, Legea timbrului pe fond are un viciu juridic. Dacă ne raportăm la legea care a existat şi care există şi care funcţionează şi o luăm ca atare şi ne încadrăm în cerinţele acestei legi, este un lucru înăuntrul căruia am funcţionat de ani de zile. Dacă mă întrebaţi ce e de preferat între legea cea veche şi noul proiect de lege, şi asta a rezultat din discuţia pe care am avut-o astăzi la comisie, noul proiect de lege are vicii juridice şi morale mult mai mari decât legea actuală", a explicat Liiceanu.

El a spus că administrarea acestei taxe creşte preţul cărţii.

"De fapt, toată administrarea acestei taxe, cu tot ce presupune - avansarea banilor, cumpărarea timbrului şi cheltuielile de logistică ale producătorului, în speţă ale editorului în cazul acesta, în jurul timbrului ca atare, cresc preţul cărţii", a adăugat Liiceanu.

"Deci, vânzările pe produse culturale or să scadă, în urma creşterilor de preţ care vor interveni pe produsul cultural. Este o aparenţă că un leu e un fleac. Acest leu se multiplică prin cheltuieli laterale în jurul timbrului, în aşa fel încât în final produsul cultural se scumpeşte cu 7-8%. Tu ai avut iluzia că ajuţi creatorul şi termini prin a defavoriza cultura.Vă dau un exemplu, în clipa de faţă, legea timbrului cultural pe carte este de 2% din produs. Dacă o carte costă 30 de lei, 2% înseamnă 60 de bani. Dacă pui un leu, deci din plecare ai mărit taxa de timbru. De aici creşte scumpirea produsului cultural. Se adaugă o nebunie în administrarea concretă a timbrului ca atare. Comandarea timbrului în zeci de mii de exemplare. Banii aceştia sunt avansabili de către editor şi sunt recuperabili la vânzare, adică niciodată integral şi nu se ştie când. Toate lucrurile acestea, pe care uniunile de creaţie nu le cunosc, pentru că ei nu gestionează intern producţia unei edituri, pentru ei pare un fleac. Iniţiatorii legii nu şi-au dat seama de ce efect de bulgăre de zăpadă produc", a mai spus Liiceanu.

Pe de altă parte, Uniunea Scriitorilor din România (USR) a oferit câteva precizări în legătură cu noul proiect de lege a timbrului cultural, contestat de editorii români, afirmând că prin modificările acestui act normativ "se înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală". "În spaţiul public au apărut reacţii vehemente împotriva noii legi a timbrului cultural, mai ales din partea editorilor. A fost lansată o serie de afirmaţii incorecte. Pentru a aşeza lucrurile în adevărul lor, facem următoarele precizări: Legea timbrului cultural este în vigoare încă din anul 1994 (ca legea nr. 35 din 6.06.1994). Argumentul editorilor, că prin noua lege are loc o scumpire a produsului cultural, este fals. Scumpirea despre care se face incorect vorbire, dacă a avut loc, a avut loc în anul 1994, odată cu apariţia Legii nr. 35. Taxa de timbru cultural sub formă de timbru literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, a fost aplicată în toată această perioadă", se arată pe site-ul Uniunii Scriitorilor din România.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte timbrul literar, "editorii au încasat taxa de timbru, o taxă plătită de cumpărătorii de carte şi inclusă în preţul de vânzare al cărţii, dar, cu unele excepţii, cum ar fi editura Humanitas, n-au virat sumele cuvenite beneficiarilor, adică n-au respectat legea aflată în vigoare. Dacă toţi editorii ar fi respectat legea timbrului cultural din 1994, nu ar mai fi fost nevoie de o nouă lege", mai precizează USR.

De asemenea, Uniunea Scriitorilor din România spune că modificarea actuală a Legii timbrului cultural prevede, în special, introducerea unui timbru literar fizic, care să fie aplicat efectiv pe cartea introdusă în circuitul comercial. "Această prevedere a legii înlătură orice posibilitate de evaziune fiscală şi aduce limpezirea situaţiei în privinţa tirajelor reale ale cărţilor editate", mai menţionează sursa citată.

Proiectul de Lege prevede că, "în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural".

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
GIGEL ŞTIRBU ,
TIMBRU CULTURAL ,
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
LOVITURĂ DE TEATRU înainte cu o săptămână de alegeri. Toate calculele sunt ARUNCATE ÎN AER. Datele sunt categorice