ANALIZĂ BLOOMBERG: Economiile est-europene riscă să rămână fără credite din cauza recapitalizării băncilor occidentale

Cu circa trei sferturi din industria bancară din regiune deţinută de bănci occidentale precum UniCredit şi Erste Group Bank, este probabil ca diviziile locale să primească un sprijin mai mic, "cu impact asupra creşterii creditării", estimează Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Instituţiile de credit care au finanţat boom-ul economic est-european înainte de criza financiară din 2008 sunt deja strâmtorate de înrăutăţirea calităţii portofoliilor de împrumuturi şi încetinirea creşterii economice.

Regiunea a fost cel mai grav afectată, la nivel mondial, după prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers în urmă cu trei ani şi este în pericol să aibă aceeaşi soartă, odată cu extinderea problemelor din zona euro.

"Această situaţie va avea în mod sigur un impact. Dacă ai un sistem bancar legat intrinsec de băncile occidentale şi de reducerea expunerii acestora la credite, îţi dai seama că creşterea economică din regiune nu va mai fi la fel", a declarat Christian Keller, analist pentru pieţe emergente la Barclays Capital în Londra.

Băncile europene trebuie ca, până pe 30 iunie 2012, să ajungă o rată de adecvare a capitalului de 9%, după evaluarea în scădere a deţinerilor de obligaţiuni suverane, au decis miercuri seară liderii din UE.

În acest scop, ar putea fi nevoie de capital suplimentar de până la 106 miliarde de euro, potrivit Autorităţii Bancare Europene (ABE).

La summit-ul de la Bruxelles al liderilor din zona euro, reprezentanţii băncilor au fost convinşi să accepte pierderi de 50% legate de deţinerile de datorii elene.

De asemenea, capacitatea de finanţare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF) va fi majorată la 1.000 de miliarde de euro.

Planul de recapitalizare a băncilor europene cu 106 miliarde euro convenit miercuri la summit-ul UE include şi o clauză de menţinere a expunerii instituţiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre, pentru a evita presiunea pe pieţele de credit şi, implicit, pe economia reală.

Majorarea ratei de adecvare a capitalului ar putea determina instituţiile de credit să îşi restrângă balanţele contabile, consideră analistul Barclays Capital.

Activităţile de creditare din Europa de Est sunt în scădere comparativ cu primul semestru, când au avansat cu 3% în cele 29 de state unde BERD este prezentă, a declarat economistul şef al instituţiei, Erik Berglof, care s-a referit la date ajustate la inflaţie.

Finanţarea din partea băncilor occidentale a contribuit cu 1,5 puncte procentuale la creşterea economică anuală în perioada 2003-2008, instituţiile de credit fiind dornice să intre pe noi pieţe, odată cu cele două valuri de aderare la UE a statelor din regiune, în 2004 şi 2007, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI).

"Băncile au pompat fonduri en-gros în regiune, care în alte condiţii nu ar fi existat. Această penetrare în exces este corectată acum", a explicat Ronny Rehn, analist bancar la compania Keefe, Bruyette&Woods în Londra.

Creşterea creditării este de sub 10% în tot fostul bloc comunist, la mai puţin de o treime faţă de ritmul din 2007-2008, conform datelor FMI.

OTP Bank, cea mai mare bancă ungară, anticipează că împrumuturile către companiile din Ungaria vor stagna sau vor scădea anul viitor, din cauza deficitului de capital de la unele bănci concurente, a declarat directorul general Laszlo Wolf.

"Este o iluzie să crezi că dacă o bancă este deţinută de o companie-mamă străină are un capital solid şi proprietarul său este bine capitalizat", a spus Wolf într-un interviu.

Fluxul de capital care intră în Ungaria va fi suficient pentru "a acoperi un necesar minim de activităţi", ţara fiind în dezavantaj din cauza taxei speciale aplicate băncilor, a declarat miercuri Ferenc Szabo, director general adjunct la divizia ungară a băncii austriece Raiffeisen Bank International.

Băncile occidentale vor analiza "fiecare componentă a balanţei contabile" şi ar putea fi interesate mai mult ca înainte să vândă subsidiare şi mai reticente să rostogolească finanţările ajunse la maturitate, a spus Keller.

Majoritatea băncilor active în estul Europei deţin cantităţi limitate de obligaţiuni ale Greciei, dar analiştii anticipează că UniCredit, Erste şi Raiffeisen vor fi între băncile nevoite să îşi majoreze capitalul pentru a respecta cerinţa privind rata de adecvare a capitalului.

Planurile de recapitalizare a băncilor din zona euro trebuie să includă şi diviziile din Est, potrivit BERD.

În 2009, BERD a orchestrat Iniţiativa Viena, un angajament al celor mai mari bănci din regiune de a continua finanţarea diviziilor.

"Sprijinul trebuie extins subsidiarelor. Procesul de restrângere a creditării pune în pericol ceea ce s-a realizat", a afirmat Berglof într-un interviu pe 14 octombrie.

Creşterea economică din estul Europei încetineşte, în conformitate cu evoluţiile statelor din zona euro, unde au loc majoritatea exporturilor ţărilor răsăritene.

FMI a redus luna trecută estimarea privind creşterea economică din acest an pentru majoritatea ţărilor europene, ca şi pentru Statele Unite.

Economiile din Europa Centrală şi de Est s-au contractat cu 3,6% în 2009, revenind cu un avans de 4,5% anul următor, potrivit datelor FMI, care anticipează pentru 2012 o creştere de 2,7%.

Băncile occidentale trebuie să îşi reconsidere modelul de afaceri din Europa de Est şi să acopere mai mult din împrumuturi prin depozite locale, ceea ce va încetini creditarea, consideră Rehn.

Erste şi UniCredit au anunţat deja că vor încerca să reducă dependenţa de finanţarea din străinătate, la diviziile lor.

Erste, a doua mare bancă din Europa de Est după UniCredit, a anunţat pe 10 octombrie că va înregistra o pierdere de 800 de milioane de euro în acest an după revizuiri în scădere ale activelor şi provizioane de 1,6 miliarde de euro.

Banca s-a angajat totodată să majoreze capitalul diviziilor din România şi Ungaria.

În Europa de Est, pieţele financiare sunt mai puţin dezvoltate şi creşterea economică este mai rapidă decât în Vest, astfel încât băncile care au investit cel mai mult vor fi reticente să se retragă, consideră Jerome Booth, care contribuie la administrarea unor active de 47 de miliarde de dolari pe pieţele emergente, la compania Ashmore Investment Management din Londra.

"Dacă eşti pe aceste pieţe, o faci pentru a-ţi mări cota de piaţă. Toate aceste bănci ştiu că cele mai atractive pieţe vor fi în viitor cele emergente. Nu vor vrea să cedeze locul", a spus Booth.

UniCredit Bank Austria, care coordonează activităţile grupului italian în Europa de Est, cu excepţia Poloniei, "încearcă să se concentreze mai mult pe finanţare locală", a declarat săptămâna trecută directorul general Willibald Cernko.

El a adăugat că în viitor va creşte necesitatea unei astfel de politici.

Băncile străine "vor continua să evite riscurile"", a declarat Timothy Ash, directorul departamentului de cercetări al Royal Bank of Scotland Group în Londra.

Consecinţele ar putea fi "scăderea creditării, respectiv creştere şi redresare economică lentă", a spus Ash.