Ce s-ar întâmpla dacă ar fi eliminate "scutirile fiscale" din IT?

Pe locul doi între potenţiale consecinţe se află, în viziunea respondenţilor care au participat la evenimentul ”Sectorul IT: către viitor, cu toată viteza înainte”, organizat de EY România, companii de IT şi R&D, migrarea forţei de muncă în străinătate şi reducerea apetitului investiţional în business-uri de IT. Deşi există şi companii care s-au gândit că ar fi dispuse să acopere impozitul datorat, cele mai multe anunţă că iau în calcul migrarea către alte forme de colaborare (PFA/ II/ IF, microîntreprinderi) în România, iniţierea de colaborări cu contractori străini sau chiar transferul business-ului în altă jurisdicţie, pentru a contracara eventuala eliminare a facilităţilor fiscale.

”Dacă ne gândim că vom aduce venituri suplimentare la buget printr-o astfel de măsură de eliminare a facilităţii fiscale (un impozit pe venit de 10%), cu siguranţă nu am pus în balanţă toate costurile acesteia. De ce să pierdem ce avem când am putea câştiga în continuare susţinut şi sigur? Şi dacă ne uităm peste programul de guvernare vedem cuvântul "digitalizare" folosit peste tot: în sectorul energetic, al transporturilor, sănătăţii, educaţiei, finanţelor. Cum vom reuşi să digitalizăm, dacă vom avea mai puţini angajaţi dedicaţi acestui sector?”, a punctat în deschiderea discuţiilor Corina Mîndoiu, Partener Asociat, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România. Ea a fost completată de Stela Andrei, Partener Asociat, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România, care a insistat asupra nevoii extrem de mari în zona de servicii de digitalizare venite din partea sectorului public, care, de altfel, va fi completată de cererea în creştere venită din partea sectorului privat, ceea ce se traduce pe o presiune foarte mare pe sectorul IT.

Specialiştii EY au trecut în revistă beneficiile şi riscurile ce ar putea fi generate de eliminarea facilităţilor, concluzionând că o asemenea măsură ar genera dezechilibre fiscale majore. ”Aşa cum arată şi sondajul, Guvernul trebuie să ia în calcul că se va confrunta cu o reducere a numărului celor angajaţi cu contracte de muncă, migrarea către forme de organizare alternative, orientarea IT-iştilor spre deservirea unor beneficiari străini, emigrarea specialiştilor cu tot cu familii, închiderea unor business-uri şi setarea lor în alte state. Toate acestea înseamnă bani în minus la bugetul de stat. Mai ales că, din câte ştim, statul nu şi-a fundamentat propunerea pe un studiu de impact”, a arătat Corina Mîndoiu.

Partenerii EY au explicat că, la un calcul simplu, trecerea angajaţilor la alte forme de colaborare ar înjumătăţi încasările la buget din impozitul pe venit şi din contribuţiile sociale. În plus, ei nu exclud ca pierderile să fie şi mai mari, în cazul în care angajaţii din IT vor migra cu familiile din România, moment în care nu se mai află în discuţie doar veniturile salariale, ci şi alte venituri ce sunt obţinute de aceste persoane. ”Având în vedere că specialiştii în IT sunt în general participanţi în planuri de acţiuni ale companiei/grupului din care fac parte, România vă pierde bani şi din faptul că odată cu schimbarea rezidenţei fiscale a persoanei fizice, statul român nu va mai avea drept de impunere nici asupra veniturilor din investiţii aferente (câştiguri de capital, dividende). Şi acest lucru nu se va întâmplă doar la nivelul specialistului IT, ci şi la nivelul membrilor săi de familie care obţin venituri impozabile. Aşa că pierderea se va multiplica corespunzător şi va putea afecta şi alte domenii de activitate”, a explicat Corina Mîndoiu.

În ceea ce priveşte migrarea angajaţilor către alte forme de colaborare, specialiştii EY au arătat că nu exclud schimbări în regimurile fiscale ale microîntreprinderilor şi au accentuat riscurile care sunt asociate folosirii PFA sau microîntreprinderilor ca forme de remunerare alternative salariului.

”Vom asista, cu siguranţă, la ample măsuri de verificare a specialiştilor şi firmelor din domeniu. Riscul de a trece de la o relaţie de dependenţă la una ce se doreşte a fi independentă este major, mai ales când vorbim de desfăşurarea activităţii pentru acelaşi beneficiar cu care specialistul IT a avut, anterior, un contract de muncă. Şi, cu atât mai mult, va fi nevoie de digitalizarea sistemelor interne ale autorităţilor publice care să faciliteze şi să eficientizeze îndeplinirea obligaţiilor fiscale de către contribuabili, dar şi a acţiunilor de control ale autorităţilor”, a spus Corina Mîndoiu.

”Din păcate, ANAF are un track record de practică neunitară şi de interpretări "inedite", care, de regulă, vin la pachet cu un impact considerabil pentru contribuabil”, a declarat, la rândul său, Călin Stan, Senior Manager, Băncilă, Diaconu şi Asociaţii SPRL, referindu-se, în principal, la riscurile asociate modalităţilor de angajare a serviciilor în zona IT (salariaţi vs. alte forme independente), unde eventuale reclasificări efectuate de ANAF cu ocazia unor inspecţii fiscale pot genera sume semnificative de plată în sarcina contribuabilului. ”Problema şi-a păstrat actualitatea chiar şi după "amnistia" din 2015, iar în ultima perioadă vedem în practică un interes crescut al ANAF pentru redeschiderea acestui subiect. În plus, riscul este actual, inclusiv în ceea ce priveşte analiza concretă pe care ANAF o poate face în contextul unei inspecţii, sub aspectul substanţial al modului de aplicare / accesare a facilităţilor. Nu puţine sunt cazurile în care şi contribuabilii "abuzează" de aceste facilităţi, din motive evidente, însă trebuie spus foarte clar că, în eventualitatea unui control din partea ANAF, "fondul bate forma", aşa încât acolo unde substanţa facilităţii nu poate fi demonstrată, riscul invalidării ei (cu consecinţe directe în impunere) este considerabil”, a avertizat el.

Nici în ceea ce priveşte facilităţile acordate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare lucrurile se pare că nu stau mai bine, sondajul realizat ad-hoc arătând că firmele mai degrabă se feresc să aplice, temându-se, în principal, de posibile contestaţii ale inspectorilor fiscali sau de neclarităţile legislative (cum ar fi colaborarea cu experţii care pot valida natura de cercetare-dezvoltare a activităţilor). ”Înainte de a decide implementarea unei facilităţi pentru IT sau R&D recomandăm investigarea substanţei activităţilor respective desfăşurate de angajaţi. Pentru contribuabilii care încă aplică facilitatea pentru IT, recomandăm să verifice dacă facilitatea pentru R&D poate fi aplicată la nivel de impozit pe profit şi impozit pe venit”, a precizat Crina Onuţ, Manager, Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România.

La rândul ei, Alina Micu, Manager, Consultanţă Financiară şi de Business, EY România, a recomandat companiilor să menţină o preocupare permanentă pentru sustenabilitatea businessului, adoptând o poziţie flexibilă faţă de schimbările în legislaţie privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din IT. „Este necesar ca organizaţiile să îşi adapteze periodic modelul de business, să evalueze în ce măsură se pot orienta şi către cercetare-dezvoltare, să aibă în vedere un plan de creştere pe termen lung şi să îşi asigure eficienţa operaţiunilor prin optimizarea şi/ sau redefinirea proceselor. Procesele organizate şi bine documentate constituie fundamentul pentru îmbunătăţirea continuă. Într-un mediu de lucru bine organizat, sunt stimulate inovaţia, ideile noi şi dezvoltarea continuă – ingrediente de bază pentru dezvoltarea unui model de business sustenabil”, a arătat ea.