Finanţele menţin limitarea comisioanelor interbancare, deşi a existat un lobby intens contra măsurii

Guvernul vrea în continuare limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, chiar după solicitări de reanalizare a nivelurilor sau amânare.

258 afișări
Imaginea articolului Finanţele menţin limitarea comisioanelor interbancare, deşi a existat un lobby intens contra măsurii

Finanţele menţin limitarea comisioanelor interbancare, deşi a existat un lobby intens contra măsurii (Imagine: Mediafax Foto)

"Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se precizează în proiectul de lege publicat de Ministerul Finanţelor Publice, după ce iniţial prevederile erau incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.

Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.

Prevederile actului normativ nu se aplică operaţiunilor cu carduri comerciale (card de plată emis unor operatori economici, unor entităţi din sectorul public sau unor persoane fizice care desfăşoară o activitate independentă de natură economică a cărui utilizare este limitată la cheltuielile legate de activitatea desfăşurată), retragerilor de numerar de la bancomate şi operaţiunilor cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul. Acestea din urmă sunt sisteme de plată prin carduri în care funcţiile de emitere şi acceptare sunt integrate într-o singură instituţie financiară, care este şi proprietarul sistemului.

Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.

Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.

După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.

"Propunerea a fost de a exista un pas intermediar al reducerii. Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi", a spus Manolescu.

Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

Cătălin Creţu, directorul Visa Europe pentru România, a afirmat că autorităţile trebuie să ia în calcul şi să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri "drastice şi bruşte" a comisioanelor interbancare pentru plăţile cu cardul prin legislaţie, astfel încât să nu impacteze negativ investiţiile în tehnologiile de plată şi utilizarea cardurilor.

"Nu cred că aceste comisioane trebuie reglementate prin lege, dar dacă vreţi să mergeţi în această direcţie vă recomandăm coborârea la niveluri rezonabile a comisioanelor, pentru că dacă se coboară brusc vor fi riscuri", a apreciat Creţu.

La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că şi la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect.

El a susţinut că în ultimii ani piaţa plăţilor cu cardul la comercianţi a avut creşteri de 30-40% datorită investiţiilor masive realizate în infrastructură, iar fără acestea, odată cu reducerea comisioanelor, avansul s-ar putea diminua consistent, mai ales că România are un grad de penetrare al plăţilor electronice de 6%, faţă de o medie europeană de 30%.

"Când o să ajungem la nivelul Poloniei, care se află la 35% plăţi electronice, faţă de 6% România, atunci putem să ne gândim să scădem nişte comisioane", a spus Vladimirescu.

Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri vor aplicarea imediată a acestor reduceri de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor, citând datele unui raport întocmit de Consiliul Concurenţei.

"Considerăm că iniţiativa merită să fie adoptată şi cât se poate de urgent. Concurenţa între retaileri este una de preţ, aceştia vor transmite în preţul final către consumator economia făcută prin reducerea comisioanelor", a afirmat Adrian Manolache, reprezentant al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România.

În final, Ministerul Finanţelor şi-a păstrat poziţia şi a menţinut în proiectul de lege plafonarea comisioanelor interbancare aşa cum s-a prevăzut iniţial în proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici