COMENTARIU Sorin Avram: Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Calinic, se ”împiedică” de baldachinul dintr-un monument UNESCO şi vrea să-l vadă mutat

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor condusă de Înalt PreaSfinţia Sa Calinic nu mai încape de baldachinul sub care se află racla cu moaştele Sfântului Ioan de la Biserica ”Sf. Gheorghe” din incinta Mănăstirii ”Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Din 1993, Biserica ”Sfântu Gheorghe” este monument UNESCO.

1245 afișări
Imaginea articolului COMENTARIU Sorin Avram: Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Calinic, se ”împiedică” de baldachinul dintr-un monument UNESCO şi vrea să-l vadă mutat

COMENTARIU Sorin Avram: Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Calinic, se ”împiedică” de baldachinul dintr-un monument UNESCO şi vrea să-l vadă mutat

De la jumătatea anului 2020, de când a fost numit la conducerea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, după trecerea la cele veşnice a Înalt PreaSfinţiei Sale Pimen, Înaltul Calinic şi cei cu care a venit de la Iaşi, de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, sunt puşi pe schimbări profunde, iar de o vreme se "împiedică" de baldachinul din incinta Bisericii "Sf. Gheorghe". Intenţia Înaltului Calinic de a demonta baldachinul şi a-l muta într-un muzeu care încă nu există a fost ascunsă credincioşilor, despre acest lucru ştiindu-se doar într-un cerc restrâns.

La aflarea veştii am solicitat Ministerului Culturii printr-o adresă oficială formulată în baza Legii 544/2011 privind liberul acces la informaţii de interes public să comunice dacă există o astfel de iniţiativă. În răspunsul primit de la ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, se arată că Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a transmis ”spre analiză şi avizare o solicitare de scoatere a baldachinului din interiorul Bisericii <Sf. Gheorghe>”. Conform ministrului, ”proiectul a fost avizat în Secţiunea de Componente Artistice din cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care a fost de acord cu propunerea de demontare a baldachinului”. În adresa semnată de Lucian Romaşcanu se mai arată că ”subiectul urmează să fie analizat în Secţiunea Tehnică de Arhitectură şi Inginerie din cadrul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. În acelaşi timp, Direcţia Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii a solicitat pe acest subiect un punct de vedere din partea Institutului Naţional al Patrimoniului, institut care gestionează monumentele UNESCO din ţara noastră”. În finalul mesajului, Lucian Romaşcanu subliniază că, până în prezent, ”Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor nu a primit niciun răspuns din partea Ministerului Culturii, răspunsul final urmând să fie transmis după analizarea subiectului în comisiile de specialitate ale CNMI”.

Nu este limpede ce îl mână în lupta cu baldachinul pe Înalt PreaSfinţia Sa Calinic. Surse bine informate susţin că se doreşte îndepărtarea baldachinului pentru a putea a fi admirat un tablou votiv. Însă, motivaţia nu stă în picioare, iar dacă stă se clatină rău de tot, pentru că respectivul tablou votiv este distrus parţial de mult.

Conform datelor publicate în studiul intitulat ”Datarea frescelor Bisericii Mitropolitane Sf. Gheorghe din Suceava” apărut în 1966 sub semnătura lui Sorin Ulea, ”Simion Florea Marian (1895) spune că pridvorul nu este un adaos, ci parte integrantă din edificiul terminat de Ştefăniţă Vodă în 1522. Cercetînd minuţios portretele domneşti văzute de Melchisedec constată că sînt cinci: Ştefăniţă Vodă, fratele său, Petru Vodă, ultimul fiind Bogdan al III-lea. Celelalte două nu pot fi identificate deoarece Antonie Ilievici, fost egumen al acestei biserici, la finele secoului al XVIII-lea, tăind şi mărind fereastra sub care se află aceste portrete, <spre mai bună lumină>, a retezat şi capetele acestor portrete, dimpreună cu inscripţiile de lîngă ele. E posibil, însă, că al treilea portret îl reprezintă pe fratele cel mai mic al lui Ştefăniţă, adică pe Iliaş. Al patrulea portret, având costum femeiesc, seamănă a fi mama lui Ştefăniţă. Pictura ar fi fost realizată, după Simion Florea Marian, de către Ştefăniţă”.

Construirea „greoiului baldachin din piatră”, susţinea istoricul de artă Sorin Ulea, a dus la acoperirea vederii a aproape tuturor inscripţiilor tabloului - „o şină groasă de fier pusă în spatele său cu prilejul fixării de perete distrugându-le cu totul pe unele din ele. Tot cu prilejul fixării baldachinului a fost îngroşat şi peretele de sub fereastră, distrugându-se astfel cele două personaje de dedesubt şi, parţial, cele două din stânga şi dreapta ferestrei”.

Aşadar, de ce trebuie distrus baldachinul care a fost montat în 1910 şi sub care sunt adăpostite moaştele Sfântului Ioan cel Nou, din moment ce tabloul votiv este distrus în cea mai mare parte a sa? Ca să se vadă ce?
Dacă, până la urmă, Ministerul Culturii va lua decizia nefericită de a fi de acord ca baldachinul să fie demontat, atunci singurul lucru care se va vedea va fi acela că Înaltul Calinic este un român verde, care nu suportă ceea ce s-a făcut în timpul ocupaţiei austriece, şi că acesta este hotărât să meargă în continuare pe linia modificărilor profunde, în speranţa că atunci când generaţiile viitoare vor deschide cărţile de istorie vor da peste fotografia Sa însoţită de descrieri ale faptelor Sale de vitejie bisericească.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici