AFP: Clasa politică din România trimite semnale negative privind lupta contra corupţiei

• Externe

  • Controale reduse pe aeroporturile americane pentru bătrânii de peste 75 de ani 15:06
  • Observatorii ONU merg în regiunea Hula din centrul Siriei la o zi după bombardamente 14:45
  • Cel puţin 50 de morţi în urma unor inundaţii produse în nordul Afganistanului 14:30
  • Peste 400 de replici înregistrate în Bulgaria după cutremurul de marţi 13:43
  • Dmitri Medvedev, ales la conducerea partidului Rusia Unită 12:32

Gestul "ostentativ" al principalului partid de opoziţie (PSD, social-democrat) de susţinere a unuia dintre membrii săi, acuzat de corupţie, refuzul parlamentarilor de a ridica imunitatea unui deputat din cadrul partidului aflat la putere (PDL), Dan Păsat, acuzat de şantaj şi violenţă, constituie semnale "foarte rele", chiar "deplorabile transmise de politicieni, în pofida faptului că se ştiu monitorizaţi de Europa", au apreciat experţi europeni, sub protecţia anonimatului.

Bruxelles-ul urmează să publice, în curând, un raport de evaluare a României şi Bulgariei în domeniul luptei contra corupţiei şi reformelor din justiţie.

Dacă eforturile ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de adoptare a unor reforme-cheie sunt în general lăudate, parlamentarii români, criticaţi în trecut pentru că au încercat să desfiinţeze agenţia naţională anticorupţie, urmează să fie criticaţi din nou.

Este vizat în special refuzul de a autoriza arestarea unuia dintre ei, Dan Păsat, acuzat de şantaj şi violenţe contra unor primari, cu scopul de a-i constrânge să încheie contracte cu o societate pe care acesta o conduce. Aleşii opoziţiei nu au participat la vot, iar PDL nu a votat în bloc contra unuia dintre membrii săi.

Ca în majoritatea partidelor, deputatul cercetat pentru corupţie nu a fost suspendat. El s-a "autosuspendat" abia marţi.

Membri PDL precum eurodeputaţii Monica Macovei şi Cristian Preda au pledat, în mai multe rânduri, pentru aplicarea unui cod etic mai strict, dar fără mare succes.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) pledează, având în vedere gravitatea acuzaţiilor, pentru o demisie a lui Dan Păsat din Parlament, cu scopul salvării "credibilităţii acestei instituţii în lupta anticorupţie".

Mitingurile de susţinere, foarte mediatizate, ale Partidului Social-Democrat (PSD), principala formaţiune de opoziţie, faţă de unul dintre aleşii săi, Constantin Nicolescu, cercetat pentru corupţie şi deturnarea a peste 800.000 de euro din fonduri europene, au fost, de asemenea, criticate.

"Este şocant", conchide Laura Ştefan, expert anticorupţie în cadrul Societăţii Academice Române, denunţând totodată criticile virulente adresate de acest partid contra judecătoarei dosarului.

PSD critică în mod frecvent Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în pofida faptului că această instituţie este lăudată de Uniunea Europeană pentru funcţionarea sa "convingătoare".

"Corupţia a fost şi rămâne, în continuare, transpartinică, fiind practicată în reţele de interese politico-economice. Oamenii politici sunt, astfel, prinşi într-un joc de domino al dependenţelor lor reciproce. În cazul în care cade unul, toţi ceilalţi riscă să cadă odată cu el. Cu o asemenea miză, interesul public sau naţional devine invizibil" în ceea ce-i priveşte, rezumă sociologul şi antropologul Vintilă Mihăilescu.

Desigur, insistă experţii, fenomenul corupţiei şi conflictului de interese nu este specific doar României, aşa cum o arată recentele scandaluri din Italia şi Franţa.

În faţa frustrării unei părţi a românilor, sătui de aceste practici, a apărut ideea unui nou partid. Dar, subliniază Cristian Ghinea, din cadrul Centrului pentru Politici Europene, "va fi necesar să fie un cu totul altfel de animal decât partidele actuale".