Conferinţa preşedinţilor a respins dezbaterea votului din diaspora în PE. Subiectul-trimis LIBE

"La reuniunea Conferinţei preşedinţilor de ieri (joi - n.r.), Grupul PPE a propus o dezbatere în plen privind modul în care au fost organizate alegerile prezidenţiale din România, pe 2 şi 16 noiembrie. Iniţiativa unei astfel de dezbateri a aparţinut membrilor PDL ai Grupului PPE", a declarat pentru MEDIAFAX un purtător de cuvânt al preşedintelui Grupului PPE din Parlamentul European Manfred Weber.

"Grupul PPE a subliniat că organizarea alegerilor prezidenţiale a fost extrem de proastă. Nu au fost suficiente secţii de vot pentru a permite tuturor cetăţenilor români din străinătate să-şi exercite un drept constituţional fundamental, şi anume dreptul de a vota. Din această cauză, mulţi români nu au putut vota", a mai precizat purtătorul de cuvânt.

La rândul său, preşedintele Grupului PPE Manfred Weber a precizat că românii care nu au putut vota aşteaptă explicaţii pentru acest lucru.

"Acei cetăţeni care nu au putut vota aşteaptă explicaţii şi merită (să li se dea) un răspuns. Din păcate, niciunul dintre celelalte grupuri politice nu a sprijinit această propunere. Regretăm că au preferat să ignore problema, în loc să se ocupe de ea", a declarat Weber.

Conferinţa preşedinţilor este organul politic al Parlamentului European, care pregăteşte calendarul Parlamentului şi ordinea de zi a şedinţelor plenare. Din Conferinţa preşedinţilor fac parte preşedintele PE şi preşedinţii grupurilor politice. De asemenea, din Conferinţa preşedinţilor face parte un reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, care însă nu are drept de vot.

Numeroşi români din diaspora nu au putut vota în primul şi în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Problemele de la votul din diaspora au dus la demisia miniştrilor de Externe Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, pe 20 noiembrie, că după turul 1 al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.

Pe 4 decembrie, dosarul privind problemele înregistrate la votul din diaspora a fost trimis de procurorii Parchetului instanţei supreme la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru continuarea cercetărilor.

"La data de 4 decembrie, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile articolului 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri", a precizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX.

Până în prezent, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ a obţinut de la Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe actele oficiale relevante pentru documentarea dosarului.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, pe 2 decembrie, dosarul de la PICCJ privind problemele la votul din diaspora, întrucât la DNA este în lucru un dosar care vizează aceleaşi fapte, iar procurorii anticorupţie sunt de părere că cele două dosare penale trebuie reunite.