CRIZA IMIGRANŢILOR: Proteste ale refugiaţilor blocaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia

Imigranţi marocani, iranieni şi pakistanezi sunt blocaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia de săptămâna trecută de când autorităţile sârbe şi macedonene au anunţat că nu mai primesc pe teritoriile lor decât refugiaţi din Siria, Irak şi Afganistan, întrucât provin din state afectate de războaie civile.

Restul imigranţilor au început să fie deportaţi treptat în statele prin care au trecut, situaţiile din ţările lor nefiind atât de grave precum cele cu care se confruntă autorităţile siriene, irakiene şi afgane.

Un bărbat din Iran a intrat, luni, în greva foamei şi şi-a cusut buzele cu fire de nylon pentru a protesta faţă de restricţiile impuse.

Întrebat de corespondenţii Reuters aflaţi la frontiera cu Macedonia în ce ţară vrea să ajungă, bărbatul, în vârstă de 34 de ani, inginer de profesie, pe nume Hamid, a declarat: "În orice ţară liberă din lume. Nu pot să mă întorc. Voi fi spânzurat".

Mai mulţi imigranţi, printre care marocani şi iranieni, au blocat linii de transport feroviar care leagă Grecia de Macedonia alergând pe căile ferate.

Un grup de imigranţi din Bangladesh aveau mesaje scrise pe piepturile goale: "Împuşcaţi-ne, nu ne vom întoarce niciodată", "Împuşcaţi-ne sau salvaţi-ne".

Sute de mii de imigranţi, majoritatea refugiaţi sirieni, au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge din Turcia în Grecia şi pentru a se îndrepta către ţări mai puternice din punct de vedere economic din nordul şi vestul Europei precum Suedia şi Germania.

Săptămâna trecută, Slovenia, un stat membru al zonei Schengen, a anunţat că va permite accesul pe teritoriul ţării doar refugiaţilor sirieni, irakieni şi afgani şi că "imigranţii economici" vor fi trimişi înapoi în ţările din care provin. Şi alte ţări care sunt tranzitate de imigranţi precum Croaţia, Serbia şi Macedonia, au urmat exemplul Sloveniei, blocând la frontierele lor mii de imigranţi în condiţiile în care iarna se apropie.

Grupurile umanitare au contestat politica adoptată de ţările europene tranzitate de imigranţi, subliniind că azilul ar trebui acordat pe merit, nu în baza naţionalităţii.

"Să clasifici o întreagă naţiune drept una de imigranţi economici nu este un principiu recunoscut de legile internaţionale", a avertizat Rados Djurovic, directorul Centrului de Protecţie a Azilanţilor cu sediul în Belgrad, Serbia.

"Riscăm să încălcăm drepturile omului şi legea azilului", a precizat Djurovic.

Restricţiile privind accesul imigranţilor pe teritoriul european coincid cu noile măsuri de securitate din Europa impuse de atentatele teroriste din Paris din data de 13 noiembrie, revendicate de organizaţia teroristă Stat Islamic (SI), soldate cu moartea a 130 de persoane.

Potrivit investigaţiilor, doi dintre atacatorii implicaţi în atacurile teroriste din Paris ar fi fost refugiaţi care au ajuns în Grecia după ce au traversat Mediterana. Majoritatea atacatorilor erau însă cetăţeni francezi sau belgieni.