Parlamentul spaniol a făcut un prim pas către restrângerea conceptului de justiţie universală

Criticată de opoziţia de stânga şi apărătorii drepturilor omului, care acuză dreapta aflată la putere că sacrifică aceste drepturi pe seama unor interese economice sau diplomatice, examinarea textului a fost aprobată doar cu voturile Partidului Popular (PP) al premierului Mariano Rajoy, majoritar în Parlament.

Legislaţia actuală, care permite tribunalelor să declanşeze proceduri la nivel internaţional, de exemplu cu privire la genociduri, "este plină de promisiuni şi generează aşteptări mari", însă "anii trec, nu dă niciun rezultat şi, mai mult, provoacă conflicte" cu alte ţări, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al PP în Congresul Deputaţilor Alfonso Alonso.

În virtutea acestui principiu, justiţia spaniolă a lansat luni un mandat internaţional de arestare pe numele mai multor oficiali chinezi, inclusiv al fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, în cadrul unei anchete pentru "genocid" în Tibet, în anii 1980-1990, provocând iritare la Beijing.

"Guvernul chinez exercită prea multă presiune asupra Guvernului Rajoy. Iar săracul Rajoy trebuie să se supună Chinei", afirmă călugărul tibetan Thubten Wangchen, membru al Parlamentului tibetan în exil şi unul dintre cei care se află la originea anchetei în Spania.

Propunerea vizează să reducă doar pentru Parchet sau victime posibilitatea de a sesiza un judecător spaniol în vederea anchetării unei infracţiuni comise în afara teritoriului Spaniei, în cazuri de genocid sau crime împotriva umanităţii.

Acuzarea populară, care permite, în cadrul dreptului spaniol, unei persoane sau organizaţii neimplicate sau victime într-un caz să sesizeze justiţia, nu ar mai putea, astfel, să declanşeze o procedură vizând fapte comise în străinătate.

Guvernul "va priva de orice apărare victimele spaniole care luptă de mai mulţi ani", a denunţat o purtătoare de cuvânt a Partidului Socialist, de opoziţie, Soraya Rodriguez.

Amnesty International (AI) şi alte 16 ONG-uri au remis o scrisoare de protest deputaţilor, cerându-le să respingă textul. În cazul în care textul este adoptat, "Spania va contraveni normelor dreptului internaţional care stabileasc că anumite crime sunt atât de atroce, încât statele au obligaţia să le ancheteze".

În opinia opoziţiei, adoptarea propunerii va avea ca efect să lase nepedepsite crime ca a lui José Couso, un cameraman spaniol ucis în 2003 în Irak de către un obuz american.

"Vom vedea dacă acest steag spaniol pe care (Guvernul) îl exhibă va fi înlocuit cu cel american sau chinez", a spus marţi Javier Couso, fratele cameramanului. Justiţia spaniolă a deschis o anchetă vizând trei militari americani, în acest caz, unul dintre cele 12 cazuri aflate pe rol în virtutea justiţiei universale.

Ancheta cu cel mai puternic ecou fondată pe acest concept, lansată de către judecătorul Baltasar Garzon, a condus la arestarea, în 1998, la Londra, a fostului dictator chilian Augusto Pinochet.

În 2005, Tribunalul Constituţional a aprobat acest principiu, extinzându-l la cazuri în care nu este implicat niciun spaniol.

Însă, în 2009, în timpul Guvernului socialist, fricţiuni diplomatice cu Israelul, în urma unei anchete lansate în Spania cu privire la bombardamente efectuate în Fâşia Gaza în 2002, au condus la o primă reformare, în sensul limitării aplicării justiţiei universale la cazuri în care victimele sunt spaniole sau la cele în care suspecţii se află în Spania.

În proiectul său, PP afirmă că vrea să "delimiteze în mod clar (...) cazurile în care justiţia spaniolă poate ancheta" asupra unor infracţiuni comise în afara Spaniei.

În cazurile de "genocid, crimă împotriva umanităţii sau împotriva unor persoane sau bunuri protejate, în conflicte armate", tribunalele spaniole ar putea să acţioneze cu condiţia ca procedura să vizeze "un spaniol sau un cetăţean străin care îşi are reşedinţa de obicei în Spania şi a cărui extrădare nu ar fi fost autorizată de către autorităţi".