Runda finală a negocierilor asupra programului nuclear iranian: Este o "ocazie unică de a intra în istorie"

"Este un moment crucial în eforturile internaţionale de soluţionare a uneia dintre cele mai dificile provocări în domeniul politicii externe din timpul nostru", a insistat William Hague, şeful diplomaţiei britanice.

Pompa acestor discursuri încearcă să-i motiveze pe negociatori, care au intrat la discuţii după ora locală 9.00 (10.00, ora României), în contextul în care poziţiile par încă îndepărtate între Iran, pe de o parte, şi reprezentanţii marilor puteri din cadrul Grupului 5+1 - China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania, de cealaltă parte. Experţi şi oficiali politici de rang înalt încep un adevărat maraton diplomatic care ar putea să continue până la data-limită, stabilită la 20 iulie.

Acordul negociat de la începutul anului ar garanta că Iranul nu caută să se doteze cu bomba nucleară. În schimb, sancţiunile internaţionale care privează săptămânal ţara de miliarde de dolari din afaceri cu petrol urmează să fie anulate.

El ar favoriza totodată normalizarea relaţiilor între occidentali şi Republica islamică, într-un Orient Mijlociu mai "exploziv" ca niciodată, în contextul avansării jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI) în Irak şi al războiului civil din Siria.

De asemenea, acordul ar reduce riscul proliferării nucleare în regiune. În afară de Israel, monarhiile petroliere sunnite de la Golful Persic se gândesc cu groază la perspectiva unui Iran şiit dotat cu bomba atomică.

"Avem o ocazie unică să intrăm în istorie", a subliniat ministrul iranian de Externe Mohammad Javad Zarif. Însă el a avertizat totodată că ţara sa nu este pregătită să-şi "vândă progresele tehnologice" din programul atomic, o sursă de mândrie naţională la care este exclus ca Iranul să renunţe.

Într-un articol publicat în cotidianul francez Le Monde, el a prezentat în detaliu eforturile consimţite de Iran în vederea transparentizării activităţilor nucleare şi a pledat din nou că ţara sa - din motive "morale", "religioase" şi "strategice" - nu vrea să se doteze cu bomba nucleară .

Zarif a încercat de asemenea să demonstreze că sancţiunile impuse Iranului nu au împiedicat continuarea unui program nuclear civil.

- "Nicio prelungire dacă este vorba despre o tergiversare"

Capacitatea de îmbogăţire a uraniului pe care Iranul o va păstra este unul dintre principalele puncte de divergenţă care împiedică, în prezent, încheierea unui acord.

Ministrul francez de externe Laurent Fabius a apreciat că este acceptabil ca Teheranul să păstreze "câteva sute" de centrifuge, dispozitivele utilizate în procesul de îmbogăţire a uraniului. Iranul deţine aproximativ 20.000 în prezent, dintre care aproximativ jumătate sunt operaţionale, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), organul de specialitate al ONU.

Iranul este pregătit totodată să modifice planurile reactorului cu apă grea aflat în construcţie la Arak, în apropiere de Teheran, pentru a garanta că nu va putea să producă plutoniu - celălalt tip de combustibil pentru o bombă nucleară, alături de uraniul îmbogăţit la un nivel înalt.

Teheranul refuză, în schimb, să pună pe masă programul cu privire la rachete - posibili vectori ai unei bombe atomice -, argumentând că această capacitate balistică este exclusiv o problemă de Apărare naţională şi nu politică nucleară.

Negocierile ar putea, în baza acordului părţilor, să fie prelungite cu şase luni. Însă nici Iranul şi nici Grupul 5+1 nu vor, în acest stadiu, să ia în calcul, în mod public, această soluţie.

Secretarul de Stat american John Kerry i-a avertizat în schimb pe iranieni că "Statele Unite şi partenerii lor nu vor accepta nicio prelungire dacă este vorba despre o tergiversare".