Băsescu: România a aderat la pactul pentru Euro+

S-a decis crearea pactului pentru Euro+, care până acum se numea pactul pentru competitivitate. Au fost şase state din afară, printre care România, care au dorit să facă parte din pactul pentru competivitate, s-a adoptat denumirea de pactul pentru Euro+.

Unul dintre pilonii acestui pact este legat de stimularea competitivităţii. Aici ne putem uşor imagina că cerinţele din interiorul acestui pilon sunt şi obiective ale Guvernului României. De exemplu, costul muncii în raport cu productivitatea. Este un efort pe care Guvernul deja l-a făcut în 2010, să încerce să armonizeze costul muncii cu productivitatea (...). Este în curs de realizare

Un alt obiectiv este reducerea birocraţiei, îmbunătăţirea educaţiei. La cercetare recunoaştem că nu am reuşit să facem mare lucru.

Al doilea pilon este legat de stimularea angajării forţei de muncă. Nimic mai actual decât adoptarea noului Cod al muncii, care se încadrează perfect în conceptul de flexisecuritate. Alte obiective ale acestui pilon sunt combaterea muncii la negru sau formarea continuă.

Celalte două piloane ale acestui Pact sunt sporirea sustenabilităţii finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii financiare. Vreau să fac o menţiune - şi nu are nicio tentă propagandistică -, trebuie să observ că ceea ce în România noi am făcut în 2010 sunt obiective ale pactului Euro+. Deci cred că acest pact nu a făcut decât să dea o confirmare că nu s-a greşit în abordarea politicilor Guvernului României, este adevărat, în perioadă de criză, dar au fost măsuri care astăzi, nu îmi permit să spun, cel puţin din punct de vedere al legislaţiei adoptate, ne aşează perfect pe obiectivele pactului Euro+, nu vreau să spun în avangardă, Doamne fereşte, deşi sunt foarte multe state în care, aţi văzut, numai ieri, guvernele cad, pentru că intenţionează să adopte măsuri pe care Guvernul României le-a adoptat în 2010

Extrem de important este că astăzi s-a adoptat într-o formă finală decizia de modificare a Tratatului pentru crearea Mecanismului European de Stabilitate. Este vorba despre celebra modificare a articolului 136 din decembrie, de când s-a adoptat în consiliu decizia de pornire a procedurii. (...) Ca element de interes, una din dezbaterile tehnice importante a fost legată de cheia de distribuţie a contribuţiilor statelor membre la fondul destinat Mecanismului European de Stabilitate. Alaltăieri s-a găsit un compromis şi azi a mai fost ajustat. Deşi România nu este afectată în momentul de faţă, deci nu trebuie să contribuie la crearea fondului, era important pentru că mai devreme sau mai târziu vom deveni membri ai zonei euro. Spre exemplu, pe propunerea finală ar fi trebuit să avem o contribuţie de 2,3-2,4 miliarde, era o distribuţie egală în funcţie de PIB şi populaţie. Între timp, s-a găsit o altă formulă care, dacă ar fi aplicată României mâine, ar duce contribuţia la 1,3-1,4 miliarde euro, deci o ajustare favorabilă ţărilor care sunt în proces de reducere a decalajelor între ele şi ţările vechi ale Uniunii

Mecanismul european de stabilitate are ca obiective garantarea stabilităţii financiare a zonei euro, înlocuirea actualului mecanism şi să ofere asistenţă statelor membre din zona euro care au probleme severe de finanţare. Acesta va fi instituit cu data de 1 ianuarie 2013 şi va deveni funcţional în iunie 2013.

Este foarte important că toate statele membre s-au angajat să ratifice modificarea aticolului 136 din Tratat până la sfârşitul anului 2012. Fondul total la dispoziţia mecanismului va fi de 700 miliarde de euro şi va fi colectat în 5 ani de la intrarea în funcţiune, cu o contribuţie cash din primul an de 80 de miliarde de euro per total, bineînţeles şi alte contribuţii în garanţii şi aşa mai departe, dar 80 de miliarde de euro trebuie să fie bani lichizi la dispoziţia fondului