Deputat UDMR: De-a lungul istoriei nu am fost mereu de aceeaşi parte a baricadei. Replica PSD

„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman afectând grav relaţiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunităţi ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare şi interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare şi să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunităţi de către o parte a societăţii”, a spus Csoma Botond, la şedinţa solemnă organziată cu prilejul Zilei naţionale a României..

Deputatul UDMR a mai spus că liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine la momentul Unirii că „Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia”.

„Mulţi dintre aceşti lideri care contribuiseră la realizarea unirii au murit în anii 50 în temniţele comuniste, dar ne-au lăsat moştenire o declaraţie care ar putea să ne ghideze în viitor şi să ne determine să acţionăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenţie diferenţiată, specială, în vederea funcţionării optime a întregii entităţi. În istoria continentului european putem identifica multe cazuri când unele proiecte naţionale au fost în competiţie cu altele. Înţelegem semnificaţia aparte pe care o are ziua de 1 decembrie în conştiinţa colectivă a poporului român, reprezentând punctul culminant al unui proiect naţional bine închegat. Asemenea momente de succes nu apar foarte des în viaţa unei naţiuni. Pentru maghiarii ardeleni însă acest eveniment a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranţă. În secolul 21, triumful istoric ar trebui să cedeze locul cooperării într-un spirit integrator”, a mai spus deputatul.

Acesta a propus ca în cazul în care România va avea o nouă Constituţie, în acest act minorităţile naţionale să fie definite „ca factori constituanţi ai acestui stat”.

„Celor care ne suspectează mereu de un plan ascuns, secrete ale maghiarilor din Transilvania, le transmitem că se înşeală amarnic, iar supoziţiile nefondate şi aceste vociferări îngreunează gândirea comună, planificarea şi posibilitatea identificării unor soluţii corecte. Credem că viitorul nostru este comun în această ţară. Noi ne planificăm viitorul pe aceste meleaguri, nu dorim să plecăm din această ţară şi suntem parteneri în conceptualizarea şi implementarea acelor proiecte de ţară care îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi a cetăţenilor acestui stat, indiferent de etnie şi ne determină pe noi toţi să nu pornim pe calea imigraţiei. Cred că aceasta ar fi sarcina noastră comună. Vă urez la mulţi ani! Sper că vom găsi următorul pare proiect de ţară pe care să îl clădim împreună”, a mai spus Csoma Botond, în timp ce era hulit din sala plenului.

Răspunsul PSD

Replica a venit de la ministrul Culturii, Lucain Romaşcanu. El a spus că discursul lui Csoma Botond a fost „unul discordant”.

„Transilvania este istoric a românilor, unde, într-adevăr, au trăit şi trăiesc şi unguri şi saşi şi evrei. Declaraţia de la Alba Iulia a fost şi este o promisiune respectată a statului român. România este citată drept un serios exemplu de bune practici în privinţa tratamentului minorităţilor, inclusiv a celei maghiare: reprezentare în parlament, prezenţă în aproape toate guvernele post-decembriste, învăţământ de toate gradele în limba maternă etc. etc. România şi românii trebuie să fie respectaţi şi apreciaţi pentru toate cele menţionate! Nimeni nu ar trebui sa aibă motive sau interes să joace o carte periculoasă care a dovedit, istoric, un potenţial distructiv major. La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, românilor, de toate naţionalităţile!”, a scris Lucian Romaşcanu pe pagina de Facebook.