Judecător al Curţii Constituţionale: Băsescu nu poate dizolva Parlamentul după alegeri

Potrivit sursei citate, judecătorul Curţii Constituţionale a explicat ce urmează dacă şi Guvernul Negoiţă cade în Parlament.

"Este vorba de un nou mandat şi nu este obligatorie dizolvarea Parlamentului. Este un alt mandat, o altă persoană, o altă relaţie. Faptele prezente reprezintă analiza dintre Parlament şi preşedinte în acest mandat al preşedintelui. Odată cu alegerile prezidenţiale, se schimbă un termen. Un preşedinte nu poate dizolva Parlamentul decât dacă această instituţie respinge de două ori, în termen de 60 de zile, formarea unui nou guvern. De asemenea, Constituţia mai spune că preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său. După alegeri, termenii nu mai sunt aceiaşi. Chiar Băsescu, dacă revine, este un alt mandat. Pe mandate nu există joncţiuni, nici la parlamentari, nici la preşedinte. Fiecare mandat are durata lui, atribuţiile lui, răspunderile şi imunitatea lui. Raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat. Dacă unuia îi încetează mandatul, a dispărut şi termenul. Nu mai am termenul «mandat» şi termenul «preşedinte». Dispare o parte a acestei relaţii", a declarat Ion Predescu ziarului "Gândul".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 16 octombrie, că, dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidenţiale, două propuneri de guvern, Constituţia i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi preşedinte în exerciţiu, dar că preferă să nu facă acest lucru. El a revenit a doua zi, spunând că în declaraţia privind posibilitatea dizolvării Parlamentului începând din 7 decembrie fost vorba de "o eroare de exprimare" şi menţionând că s-a referit la o dată de după alegeri.

Şeful statului a mai spus, în 5 noiembrie, că nu ar fi de dorit să se ajungă la alegeri anticipate. Menţionând că dizolvarea Parlamentului reprezintă un mecanism de deblocare a crizelor politice, Traian Băsescu şi-a exprimat convingerea că România nu mai poate suporta încă un scrutin.

Constituţia prevede, la articolul 89, că, "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

Alineatul 3 al aceluiaşi articol menţionează însă că "Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă".

Conform prevederilor constituţionale, un preşedinte îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către cel ales la scrutinul prezidenţial următor.

Articolul 83 al Legii fundamentale stabileşte că mandatul preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

"Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales", stipulează cel de-al doilea alineat al articolului 83.