Proiectul privind SUPERIMUNITATEA judecătorilor CCR a trecut de Parlament

Proiectul de lege a fost adoptat, în şedinţa plenului de luni al Senatului, cu 70 de voturi "pentru", 28 "împotrivă" şi zero abţineri. Reexaminarea legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a fost făcută în urma deciziei Curţiii Constituţionale de a admite parţial sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR.

Pe 23 mai, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă cu 171 de voturi "pentru", 91 de voturi "împotrivă" şi nouă abţineri, în calitate de prima cameră sesizată.

Astfel a fost modificat articolul 66 din Lege care prevede, la alineatul (1) că "Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în textul iniţiativei adoptate.

A fost modificat şi alineatul (4), pentru punerea în acord cu decizia CCR, care prevede că "În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Procurorul General informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale".

În forma iniţială, înaintea deciziei CCR de neconstituţionalitate parţială, în textul trimis spre promulgare, alineatul (4) stipula: "În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale."

De asemenea, alineatul (3) al articolului 68 a fost abrogat, tot la propunerea grupului PSD. Alineatul prevedea că: "Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituionale, pentru un mandat complet de 9 ani."

Pe data de 20 martie, CCR a admis parţial sesizarea PNL şi USR privind imunitatea judecătorilor constituţionali, în sensul că nu vor beneficia de imunitate în ceea ce priveşte urmărirea penală, însă este nevoie de votul a două treimi dintre membrii instituţiei în cazul reţinerii, arestării sau percheziţiei judecătorilor.

Iniţiativa legislativă, votată luni de Senat, urmează să ajungă la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.