Sesiunea parlamentară de toamnă - ineficientă legislativ, dar cu spor la picat guverne

Fiind angrenaţi în campania pentru alegerile prezidenţiale, parlamentarii şi-au luat concediu sau au absentat sub pretextul activităţii în teritoriu, astfel că activitatea legislativă a fost slabă, la final de sesiune numeroase acte normative fiind adoptate tacit. De altfel, imediat după revelion, senatorii şi deputaţii sunt aşteptaţi la serviciu, într-o sesiune extraordinară, pentru a dezbate şi adopta bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

În sesiunea septembrie-decembrie 2009, senatorii au dezbătut în plen aproximativ 202 proiecte legislative, din care 43 au fost proiecte de lege iniţiate de Guvern, 79 propuneri legislative, 60 ordonanţe de urgenţă, iar 20 au reprezentat ordonanţe emise în baza legilor de abilitare a Guvernului.

În această sesiune, la Senat au fost înregistrate 121 iniţiative legislative care au fost transmise fie Guvernului, fie Consiliului Legislativ pentru aviz şi care urmează să fie repartizate comisiilor de specialitate.

Pe ordinea de zi a comisiilor se află un număr de 141 de proiecte legislative iniţiate de senatori şi deputaţi, membrii comisiilor urmând să recomande fie adoptarea proiectelor în forma propusă de iniţiatori sau cu amendamente fie respingerea iniţiativelor.

De asemenea, în cazul a două iniţiative legislative şi a unui proiect de lege de adoptare a unei ordonanţe, comisiile au redactat deja rapoarte care vor fi prezentate plenului.

Potrivit informaţiilor făcute publice de Senat, pe ordinea de zi a acestei Camere legislative sunt înscrise un număr de 38 de proiecte de acte normative, dintre care 26 sunt iniţiative legislative, opt sunt proiecte de adoptare a ordonanţelor şi trei proiecte de lege propuse de Guvern.

În această sesiune nu a fost depusă la Senat nicio moţiune simplă. În schimb, senatorii au semnat, alături de deputaţi, două moţiuni de cenzură, una respinsă şi una adoptată.

În cele patru luni ale sesiunii care s-a încheiat, senatorii s-au întrunit în 29 de şedinţe în plen şi au participat la zece şedinţe comune cu deputaţii, membrii Senatului beneficiind de câte o săptămână liberă cu ocazia celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale.

În sesiunea care s-a încheiat, grupul senatorial PNL a pierdut patru membri - Tiberiu Prodan, devenit membru afiliat grupului PDL, Liviu Câmpanu, Cezar Măgureanu şi Ovidius Mărcuţianu care şi-au anunţat intenţia de a constitui un grup al senatorilor independenţi. Un alt senator, Vasile Nedelcu şi-a anunţat intenţia de a pleca din PNL.

De asemenea, grupul senatorilor PSD s-a micşorat după demisiile din partid ale lui Anghel Iordănescu, Laurenţiu Chirvăsuţă şi Sorin Chivu.

În ceea ce priveşte activitatea Camerei Deputaţilor, aceasta a fost marcată de anchetarea, în comisii parlamentare, a miniştrilor PDL Monica Iacob Ridzi şi Elena Udrea, de numeroase blocaje generate de disputele între PDL şi PSD şi de demiterea Guvernului Boc, aşa încât puţine legi au putut fi adoptate.

Membrii Guvernului Boc au fost de multe ori în divergenţă cu parlamentarii PNL, PSD, UDMR, chiar şi atunci când social-democraţii se aflau la putere, alături de PDL.

O parte dintre proiectele de lege ale Executivului, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă fie au fost amânate sau au fost adoptate după mai multe încercări, fie au fost respinse.

După lungi discuţii în Camera Deputaţilor şi şedinţe suspendate, Guvernul şi-a asumat, până la urmă, răspunderea pe legi importante, cum ar fi cea a Educaţiei naţionale, salarizării unitare şi a reorganizarea unor autorităţi şi raţionalizarea cheltuielilor.

Răfuielile politice au continuat cu anchetarea parlamentară a miniştrilor. Deputaţii PSD, PNL şi UDMR, pe de o parte, şi cei ai PDL, pe de altă parte, s-au întrecut în a înfiinţa comisii parlamentare de anchetă, care au dat prilejul unor dezbateri sterile şi certuri politice.

S-au constituit, astfel, în această sesiune, comisii având ca obiect de anchetă activitatea ministrului Turismului Elena Udrea (PDL) a ministrului Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi (PDL), a ministrului Mediului Nicolae Nemirschi (PSD), dar şi referitoare la activitatea companiei Sterling, care îl implica pe Călin Popescu Tăriceanu (PNL) sau la dezastrul din sistemul de irigaţii.

Deputaţii au votat, după amânări şi dispute, pentru cererea de urmărire penală a Monicăi Iacob Ridzi şi au adoptat un raport în care se cere revocarea din funcţie a Elenei Udrea şi începerea urmăririi penale pentru infracţiuni de abuz în serviciu şi neprezentare la audierile din comisie.

Udrea a oferit un adevărat spectacol în Parlament, venind la audierile din comisia de anchetă, lansând acuzaţii la adresa liberalilor şi social-democraţilor că vor să-i fabrice dosar penal şi plecând la fel de rapid, fără să răspundă întrebărilor parlamentarilor.

Elena Udrea a fost însă cea care, cu ocazia audierii sale pentru portofoliul Dezvoltării şi Turismului, a anunţat că Parchetul General a decis neînceperea urmării penale împotriva sa, arătând că acuzaţiile aduse de comisia de anchetă condusă de Ludovic Orban sunt nefondate.

A existat şi un episod neelucidat încă în care au fost interceptate ilegal discuţiile dintre membrii comisiei Udrea şi chiar încercarea PSD şi PNL de a o suspenda din funcţie, pe o perioadă de 30 de zile, pe Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor, sub învinuirea că doreşte să o protejeze pe colega sa de partid prin încălcarea prevederilor Regulamentului Camerei.

Cererea liberalilor şi a social-democraţilor de sancţionare a Robertei Anastase nu a fost, însă, dusă până la capăt, fiind respinsă de către deputaţii din Comisia juridică.

Deputaţii au comemorat, în şedinţă solemnă, Holocaustul, au făcut şi o şedinţă consacrată obiectivelor României în contextul UE şi au adoptat legea privind Camerele de Comerţ şi Registrului Comerţului, o restanţă de câţiva ani a Legislativului, care însă a fost apoi declarată neconstituţională.

Unele teme aflate în atenţia opiniei publice, cum ar fi gripa nouă sau transportul de arme în care era vehiculat numele fratelui şefului statului, Mircea Băsescu, au fost, de asemenea, dezbătute de deputaţi, în acest scop comisiile parlamentare de sănătate şi, respectiv, de apărare având mai multe audieri ale reprezentanţilor instituţiilor implicate.

O altă caracteristică a acestei sesiuni a fost migraţia parlamentarilor. Mulţi deputaţi au plecat sau au fost excluşi de la PNL sau PSD, ei formând un grup al independenţilor de 18 deputaţi care susţin acţiunile PDL.

Împreună cu senatorii, deputaţii au votat noua conducere a BNR şi au dezbătut două moţiuni de cenzură, dintre care una a fost adoptată de Parlament, atrăgând căderea Cabinetului Boc.

Prima moţiune de cenzură a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi se numea "Guvernul PDL-PSD a hotărât: decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost!", care a fost respinsă de plenul Parlamentului. Cea de-a doua moţiune de cenzură, intitulată "11 pentru România", a adus o premieră în politica românescă, pentru că a dus la căderea Guvernului, generând o situaţie nouă şi tulbure, rămasă nerezolvată pentru mai bine de două luni.

Guvernul Boc a rămas interimar, începând cu 8 octombrie, timp în care, PNL, PSD, UDMR şi minorităţile naţionale au făcut o altă majoritate parlamentară şi au încercat să-l impună pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, ca premier.

Tot ca o premieră, majoritatea PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale au adoptat, în plenul Parlamentului şi pe fondul absenţei PDL, o Declaraţie de susţinere a lui Iohannis pentru funcţia de prim-ministru.

Preşedintele Traian Băsescu a încercat, pe de altă parte, să impună alţi doi premieri, Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă.

Parlamentul s-a reunit în şedinţă comună după ce deputaţii şi senatorii i-au audiat pe miniştrii propuşi de premierul desemnat Lucian Croitoru şi le-au dat aviz negativ, cu două excepţii - Vasile Blaga şi Bogdan Aurescu. De altfel, această formulă de guvern nu a primit nici validarea plenului Parlamentului.

În cazul lui Liviu Negoiţă, nici măcar procedura de audiere a miniştrilor nu a mai avut loc.

Abia Guvernul Boc IV a primit avizul Parlamentului, mare parte dintre miniştrii avizaţi negativ în cazul Cabinetului Croitoru primind avizul comisiilor de specialitate le celor două Camere.

În şedinţă comună, deputaţii au dat aviz negativ la solicitarea preşedintelui României de a organiza un referendum pe tema Parlamentului unicameral şi a reducerii numărului de parlamentari. În pofida acestui aviz, care era consultativ, Băsescu a dispus organizarea referendumului în ziua alegerilor prezidenţiale, adică pe 22 noiembrie.

Tot pentru prima dată, deputaţii şi senatorii au adoptat o declaraţie şi au modificat legea astfel încât Guvernul interimar Boc să aibă dreptul de a prezenta în Parlament proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale pe anul 2010, pentru a facilita obţinerea unei noi tranşe de la FMI.

Bugetul de stat a rămas, însă, nedezbătut şi neadoptat, până în finalul sesiunii. După cum a rămas nerezolvată şi problema raportului de forţe din Parlament, astfel încât, în continuare, sunt de aşteptat dispute, răfuieli, orgolii între parlamentari şi sincope în activitatea legislativă.

(Material realizat deEliana Rădulescu, Alina Novăceanu, politic@mediafax.ro)