2021, anul în care elevii i-au ajutat pe profesori să descopere platfomele digitale

Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), Silviu Morcan, spune că în 2021, la fel ca în anul anterior, cursurile s-au desfăşurat mai mult online.

„Probabil că mai mult de jumătate a fost online, dar depinde de fiecare şcoală în parte, cum a fost scenariul de funcţionare. Au fost perioade în care majoritatea elevilor au făcut ore în format online pe la începutul anului, atunci când autorităţile nu făcuseră pregătirile aşa cum se cuvine”, spune reprezentantul elevilor.

Singurul beneficiu al acestui sistem, în opinia elevilor, a fost că s-au dezvoltat relaţiile dintre elevi şi profesori.

„Cumva şi noi am fost alături de profesori şi ei au fost alături de noi, poate mai mult decât înainte. Am văzut situaţii în care elevii şi-au ajutat profesorii să descopere platfomele digitale de predare în online, am văzut foarte multe metode inovative de predare pe diferite platforme, nu neapărat ale ministerului, ci pur şi simplu după cercetări amănunţite din partea elevilor sau profesorilor. Din acest punct de vedere, din perspectiva colaborării, cred că este un mare plus şi cred că ar trebui să se continue. Probabil că relaţia elev-profesor a fost mult mai stânsă decât în alţi ani, pentru că am vrut să compensăm cumva lipsa interacţiunii fizice cu o legătură mai mare avută în mediul online”, mai spune Silviu Morcan.

Acesta a fost, cel mai probabil, singurul plus al sistemului online. Elevii spun că, şi în acest an, ca în 2020, mii de tineri nu au avut acces la internet sau la infrastructura necesară orelor online.

Chiar şi pentru cei care au avut astfel de condiţii, orele online au însemnat pierderi, care, spun elevii, nu au fost evaluate corect până acum. Şi vina aparţine deopotrivă, cred tinerii, autorităţilor, profesorilor şi elevilor.

„Poate cele mai mari hibe ale şcolii online au fost generate de lipsa formării profesorilor. Ei nu au fost pregătiţi pentru predarea în mediul online, nici ei şi nici elevii. Poate nici elevii nu şi-au dat interesul de a studia în acest format, un lucru oarecum firesc din pespectiva motivaţiei, a aspectelor psiho-sociale, pentru că este mult mai greu să interacţionezi în faţa unui ecran cu camera închisă şi microfonul oprit şi să te compari cu zilele în care erai la şcoală în faţa celorlalţi colegi şi în faţa profesorului, care îţi preda şi care putea să vadă reacţiile tale, ceea ce făceai în bancă şi să te ajute direct dacă nu înţelegeai. Acum, ne-am lovit de un foarte mare dezinteres din ambele părţi”, crede preşedintele CNE. Acesta adaugă că statul avea obligaţia să asigure platfome educaţionale stabile pe care să studieze toţi elevii şi forme de evaluare în spaţiul online, care să combată frauda.

De altfel, din punct de vedere al evaluării, elevii au reţineri cu privire la relevanţa notelor obţinute.

„Sincer să fiu, nu cred că sunt relevante notele din educaţia online pentru simplul fapt că nu s-au putut susţine teste, asculări într-o manieră care să fie obiectivă, atât pentru elevi, cât şi pentru profesori, iar de foarte multe ori şi noi, şi profesorii ne-am complăcut în a lua de pe internet nişte informaţii şi a le prezenta în faţa clasei fără a mai trece prin filtrul gândirii. Şi lucrul acesta poate s-a amplificat şi mai mult faţă de alţi ani, când se întâmpla acest lucru, dar nu la acest nivel ca în şcoala online”, spune liderului elevilor.

El susţine că în această perioadă au predominat notele foarte mici sau foarte mari, lipsind elevii de mijloc, pentru că profesorii fie au fost foarte înţelegători şi indulgenţi, fie foarte severi.

Deşi au cerut renunţarea la teze în primul semestru al anului şcolar 2021-2022, Ministerul Educaţiei a decis doar reducerea numărului de teze.

„Cred că ar fi fost un moment oportun pentru Ministerul Educaţiei să regândească conceptul de teză, să schimbe paradigma aceasta a evaluării odată pentru totdeauna şi să organizeze o testare standardizată în baza căreia elevii şi profesorii să ştie foarte clar la ce nivel se află după doi ani în care orele s-au desfăşurat mai degrabă online. Era necesară o evaluare centralizată şi mai bazată pe feedback, nu pe notă, pentru că nota din păcate, după foarte mulţi ani, am constatat că nu reflectă cunoştinţele elevului, ci doar capacitatea de a reţine informaţii, ceea ce este trist”, mai spune Silviu Morcan.

El critică şi întârzierea cu care se face refoma curriculară.

„Ministerul spune că vom vedea noile planuri cadru pentru liceu abia în 2023, iar Bacalaureatul bazat pe competenţe va fi abia în 2026, timp în care generaţiile de elevi care au început clasa pregătitoare acum 10 ani, au început să studieze la liceu după cadrul vechi, deşi ei la început au urmat planuri cadru noi bazate pe competenţe începând din clasa pregăitoare şi până în clasa a opta, ceea ce este un lucru total nefiresc şi total iresponsabil din partea ministerului, care a fi trebuit să genereze nişte planuri cadru noi gata să fie aplicate pentru generaţia care acum un an a intrat în clasa a noua. Este o ruptură. Până acum elevii au învăţat pe bază de competenţe, pe arii curriculare noi, şi acum când ajung la liceu dau Bacalaureatul din <Moara cu noroc>”, acuză reprezentantul elevilor.

Dar, probabil, testarea elevilor a atras în 2021 cele mai multe comentarii din partea tinerilor, părinţilor, profesorilor şi politicienilor. Când, spre finalul anului, problema părea rezolvată pin achiziţia a milioane de teste din salivă, acestea s-au dovedit insuficiente. Mai mult, elevii spun că ministerele Educaţiei şi Sănătăţii „s-au spălat pe mâini” în ceea ce priveşte testarea şi au „aruncat răspunderea pe şcoli, elevi şi profesori”.

„Am solicitat Ministerului Sănătăţii o analiză onestă a concludenţei acestor teste din salivă, momentan nu am primit niciun răspuns. Ministerele au aruncat răspunderea pe şcoli şi pe părinţi şi pe elevi, fără să se mai implice, fără să asigure o procedură clară de testare şi am văzut că majoritatea şcolilor au decis ca testarea să se desfăşoare acasă în prezenţa părinţilor pentru că nu pot asigura nici resursa umană, nici infrastructura pentru ca ele să poate fi făcute în şcoală, ceea ce este dezamăgitor pentru că nu putem să ne asigurăm că elevii sau părinţii administrează testele într-o manieră corectă”, susţine liderul elevilor.

La capitolul minusuri pentru 2021, elevii trec şi structura anului şcolar, modificată de multe ori fără consultarea lor, precum şi asigurarea transportului gratuit, problemă care nu a fost încă rezolvată.

„În principiu, bilanţul anului 2021 din punct de vedere al educaţiei a fost mai mult sau mai puţin bun. De la începutul anului, am văzut multe măsuri care s-au schimbat de pe o zi pe alta, oficiali care ieşeau la declaraţii de pe o zi pe alta şi anunţau schimbări în legislaţie, iar directorii, profesorii, elevii şi părinţii nu mai ştiau exact ce se întâmplă. Şi, din acest punct de vedere, din perspectiva predictibilităţii şi a asumării din partea guvernanţilor, nu a fost neapărat un an foarte bun”, mai spune Silviu Morcan.

Întrebat care ar fi nota pe care ar acorda-o autorităţilor în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea anului şcolar, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor spune că „ar lua notă de trecere, cu indulgenţă”.