Cât de bine trăiesc locuitorii din oraşele-capitală şi din împrejurimile lor

Un locuitor din Bucureşti şi împrejurimi are mai mulţi bani de cheltuială decât unul din Budapesta sau Varşovia, dar mai puţini decât unul din Praga, arată o analiză ZF pe baza datelor GfK Purchasing Power Europe 2022.

Mai exact, un bucureştean are o putere medie de cumpărare de puţin sub 15.500 de euro pe an, adică 1.300 de euro pe lună, ceea ce înseamnă dublu faţă de media naţională şi foarte aproape de media europeană. Cifrele ilustrează faptul că românii care locuiesc în Capitală şi împrejurimi o duc la fel de bine ca europenii cu putere de cumpărare medie.

Există însă discrepanţe mari şi la nivelul Bătrânului Continent, diferenţele dintre bogaţi şi săraci adâncindu-se constant. Spre exemplu un parizian are în medie, anual, peste 36.000 de euro, cu 65% peste media naţională şi cu 122% peste cea europeană.

Mai mult, puterea de cumpărare a locuitorilor din oraşul-luminilor a crescut în doar un an cu circa 1.800 de euro. Avansul în Bucureşti este de 1.650 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor comunicate de GfK anul acesta şi în 2021. Astfel, deşi românii din Capitală devin mai bogaţi, parizienii se îmbogăţesc mai repede, iar discrepanţa nu scade.

ZF a încercat să analizeze în comparaţie puterea de cumpărare din oraşele-capitală şi din împrejurimi în mai multe ţări din Europa pentru că, de cele mai multe ori, această regiune este cea mai dezvoltată şi deci are cea mai mare putere de cumpărare. Excepţie fac unele ţări europene precum Spania sau Italia. În Cizmă, spre exemplu, nordul e mult mai dezvoltat decât sudul, iar Roma nu e în topul puterii de cumpărare.

În România, Bucureştiul e, de departe, cea mai dezvoltată zonă a ţării. Mai mult, stă bine şi la nivel european. Dacă în ceea ce priveşte România în ansamblul său, puterea de cumpărare e printre cele mai mici din Europa, la nivelul oraşului-capitală situaţia nu e la fel de dramatică.

România are o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an. Aceasta este cu 51% sub media europeană şi plasează piaţa locală pe locul 31 dintre cele 42 de tări incluse in studiul GfK. Spre comparaţie, Ungaria e o poziţie mai sus, iar Polonia e pe 29. Din nou, Cehia e lider regional, pe locul 22 în Europa, între 42 de ţări analizate.

Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentaţie, transport, utilităţi, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurare, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea şi achiziţiile consumatorilor.

Statistica spune aşadar că Polonia, Cehia şi Ungaria sunt economii mai dezvoltate decât România, şi deci locuitorii din aceste ţări o duc mai bine la nivel general. Dacă situaţia e analizată punctual, la nivel de oraşe-capitală, lucrurile nu mai stau deloc aşa, Bucureştiul fiind mult peste Budapesta (cu 37%) şi chiar peste Varşovia. Doar praghezii o duc mai bine, şi pare că în acest oraş şi în împrejurimi veniturile oamenilor cresc mai rapid decât în Bucureşti.

Spre exemplu, în doar un an, locuitorii din capitala Cehiei au ajuns să aibă cu 3.000 de euro mai mult, adică 250 de euro în plus pe lună. Locuitorii din Bucureşti au câştigat din 2021 până în 2022 „doar“ 136 de euro pe lună.

Deşi cifrele pun Bucureştiul foarte sus pe harta nivelului de trai, iar statistic Capitala stă la fel de bine ca alte mari oraşe europene, realitatea din teren spune o altă povestă. Sistemul sanitar, cel de educaţie sau de termoficare sunt învechite, demodate şi cu probleme, iar pentru ca oraşul să fie cu adevărat unul european e nevoie, dincolo de majorări salariale, de deschideri de centre de R&D şi IT sau de magazine noi, de investiţii de stat în infrastructura de bază a urbei.

Chiar şi aşa, oraşele-capitală precum Praga, Bucureşti sau Varşovia sunt mult mai dezvoltate decât ţările lor în ansamblu, ele sunt un fel de enclave, iar România este, poate, cel mai concludent exemplu.