Traian Băsescu a semnat cererea de eliberare a Alinei Bica din funcţia de şef al DIICOT

Solicitarea Alinei Bica de eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a fost transmisă de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, luni, preşedintelui României, acesta semnând decretul de eliberare a ei din această poziţie.

1540 afișări
Imaginea articolului Traian Băsescu a semnat cererea de eliberare a Alinei Bica din funcţia de şef al DIICOT

Alina Bica (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele ”a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a Alina-Mihaela Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie”.

"Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a transmis luni, 24 noiembrie 2014, Preşedintelui României solicitarea doamnei Alina-Mihaela Bica privind eliberarea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)", se arată într-un comunicat de presă al instituţiei, remis MEDIAFAX.

Alina Bica i-a transmis, la sfârşitul săpămânii trecute, procurorului general al României, Tiberiu Niţu, demisia de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al Direcţiei.

Procurorul general Tiberiu Niţu declarase că, dacă Alina Bica nu îşi va da demisia, el, în calitate de procurorul general al Parchetului ICCJ, va analiza şi va solicita revocarea ei din funcţia de conducere şi din DIICOT.

Luni, Secţia pentru procurori a CSM a dispus suspendarea din magistratură a Alinei Bica şi a luat act de demisia acesteia din funcţia de procuror la DIICOT, după ce a fost arestată în dosarul despăgubirilor aprobate pentru un teren supraevaluat cu 61 de milioane de euro.

"Secţia de procurori a CSM a dispus suspendarea din funcţia de procuror, până la soluţionarea cauzei, a doamnei procuror şef, ca urmare a luării măsurii preventive faţă de aceasta. De asemenea, Secţia de procurori a dispus încetarea activităţii la Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei Bica Alina, la cererea dumneaei, şi continuarea activităţii la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unitate de unde dumneaei a provenit la momentul accederii în DIICOT, respectiv din 1 decembrie 2004", a anunţat vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Gheorghe Muscalu.

Acesta a precizat că ministrul Justiţiei a solicitat, vineri, Consiliului Superior al Magistraturii un aviz pentru demararea procedurile de revocare din funcţia de conducere de procuror şef al DIICOT a Alinei Bica.

"A fost o solicitare venită prin poştă, vineri după-amiază, şi am înregistrat-o dimineaţă. Nu am luat-o în discuţie pentru că doamna procuror şef şi-a dat demisia din funcţia de conducere, demisie asupra căreia se va pronunţa, fiind un act unilateral de voinţă, preşedintele României, cel care a numit-o, potrivit prevederilor legale", a adăugat Gheorghe Muscalu.

Vicepreşedintele CSM a mai spus că, în perioada suspendării, orice procuror sau judecător are un loc asigurat.

"Este o suspendare provizorie, până la momentul soluţionării definitive. Locul dumneaei nu mai este în structura specializată, la DIICOT", a precizat Muscalu.

Vicepreşedintele CSM a declarat că, pe perioada suspendării, Alina Bica nu mai este magistrat, dar are toate drepturile unui cetăţean normal şi poate desfăşura orice alt tip de activitate.

"Legea spune că poate să desfăşoare orice tip de activitate, deci iese din acea cupolă a interdicţiilor specificie activităţii de magistrat judecător sau procuror, iar la momentul soluţionării definitive a cauzei ei, în funcţie de soluţie, va fi exclusă din magistratură sau va fi repusă în activitatea de magistrat, cu toate consecinţele fireşti", a spus Muscalu, înainte de discutarea suspendării din magistratură a Alinei Bica.

Vicepreşedintele CSM a adăugat că faptele de care este suspectată Alina Bica nu au legătură cu activitatea desfăşurată la DIICOT, precizând că instituţia este o structură puternică, ce are competenţă foarte importantă în zona combaterii criminalităţii grave.

"Procurorii DIICOT, sunt convins că au înţeles şi înţeleg foarte bine menirea lor şi cred că pot trece peste acest moment şi să-şi vadă în continuare de treabă. Sunt convins că activitatea se va desfăşura în condiţii normale şi sper ca, într-o scurtă perioadă de timp, activitatea DIICOT să revină la ceea ce a fost anterior şi să depăşească mult mai uşor aceste momente dificile", a declarat Gheorghe Muscalu.

Acesta a adăugat că Alina Bica nu şi-a dat demisia din magistratură, ci a formulat o cerere de revocare din funcţia de procuror DIICOT.

Potrivit Legii 303/2004, CSM dispune suspendarea din funcţie a unui procuror dacă faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu. Pe durata suspendării din funcţie, procurorului nu i se plătesc drepturile salariale, iar această perioadă nu constituie vechime în magistratură.

În perioada suspendării din funcţie, procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi, putând să ocupe funcţii publice sau private, să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură. De asemenea, în perioada suspendării din funcţie, magistratul poate să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome şi să fie membru al unui grup de interes economic, conform prevederilor legale.

Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de magistrat, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această perioadă, mai prevede Legea 303/204.

Alina Bica i-a transmis, vineri, procurorului general al României, Tiberiu Niţu, demisia de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al Direcţiei.

Procurorul general Tiberiu Niţu declara, în aceeaşi zi, că dacă Alina Bica nu îşi va da demisia, el, în calitate de procurorul general al Parchetului ICCJ, va analiza şi va solicita revocarea ei din funcţia de conducere şi din DIICOT.

Întrebat tot atunci cine va conduce DIICOT în perioada următoare, Tiberiu Niţu a spus că, pentru început, conducerea Direcţiei va fi asigurată de adjunctul DIICOT, Giorgiana Hosu, împreună cu el.

Alina Bica a fost instalată la şefia DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta. Ea a fost arestată preventiv, în weekend, printr-o decizie luată de instanţa supremă.

Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu 61 de milioane de euro. Şefa DIICOT era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

 

Cine este Alina Bica

Născută în 9 ianuarie 1974, Alina Bica şi-a început cariera de magistrat în 1996, la vârsta de 22 ani, imediat după ce a absolvit cursurile Facultăţii de Drept "Lucian Blaga" din Sibiu. Odată cu intrarea în magistratură, a început să se specializeze, astfel încât într 1998 şi 1999 a absolvit cursurile Institutului "Franco-Român de drept al afacerilor şi drept comercial", organizat în România de Universitatea Pantheon-Sorbonne din Paris în colaborare cu Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucureşti.

În aceeaşi perioada, între 1998-1999, a urmat Masteratul în proceduri judiciare la Facultatea de Drept "Lucian Blaga" din Sibiu. Trei ani mai târziu, începând din 2002 şi până în 2003, Alina Bica a făcut studii aprofundate la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti în legătură cu domeniul investigării infracţiunilor economico-financiare şi ale pieţei de capital, iar în 2004 a urmat Cursul de atestare a agenţilor pentru servicii de investiţii financiare ASIF 02 organizat de Bursa de Valori Bucureşti.

Bica şi-a continuat specializare, iar în 2005 a urmat cursurile Institutului Bancar în materia "Managementului şi Marketingului bancar" şi în 2006 cursurile Institutului de Asigurări în materia "Curs specializat pentru brokeri".

Cariera de magistrat a fost începută de Bica la Parchetul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, unde a fost procuror între 1996 şi 1999, iar ulterior, până în 2002, a activat la Parchetul Tribunalului Braşov. Timp de un an (2002-2003), Alina Bica a fost procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar din 2003, la Parchetul General. Începând cu 2004, Bica a activat în cadrul DIICOT, unde ea a fost procuror şef de birou, iar apoi procuror şef de serviciu la aceeaşi instituţie.

CV-ul Alinei Bica include şi trei ani ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei, din ianuarie 2009 până în mai 2012.

În septembrie 2012, numele Alinei Bica era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă era publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.

Din mai 2013, Alina Bica a ocupat fotoliul de şef al DIICOT, ea fiind avizată pozitiv pentru pentru această funcţie de CSM pentru că "a dat dovadă, de-a lungul activităţii profesionale, de spirit de iniţiativă şi deschidere faţă de noi tehnici şi investigare a infracţiunilor", conform motivărăă Secţiei de procurori a Consiliului.

Pe lângă activităţile profesionale şi de pregătire, Alina Bica şi-a întreptat destul de mult atenţia asupra studierii crimei organizate şi a implicaţiilor acesteie, precum şi asupra problematicii spălării banilor, motiv pentru care a urmat mai multe cursuri în acest sens. În plus, în iunie 2007 a urmat cursurile de perfecţionare ale Academiei Naţionale de pregătire în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor din Richland, din Statele Unite ale Americii.

În 2008, fostul şef al DIICOT A fost desemnată ca evaluator pe domeniul de emitere şi aplicare a legii de către Comitetul MONEYVAL ce funcţionează pe lângă Consiliul Europei, pe a treia rundă de evaluare aferentă spălării banilor şi finanţării terorismului pentru Azerbaidjan.

Conform celei mai recente declaraţii de avere, completată în iunie, Alina Bica are, împreună cu soţul ei, Mircea Octavian Bica, un teren agricol de 1.600 metri pătraţi în comuna Clinceni şi un apartament de 53 de metri pătraţi în Bucureşti.

Averea fostului şef al DIICOT s-a întregit, în 2012, cu un autoturism Audi, fabricat în 2010, iar din 2005 până în prezent Alina Bica a adunat bijuterii în valoarea de 9.000 de euro.

Potrivit documentului citat, fosta şefă a DIICOT are şi datorii, mai exact patru credite la Unicredit, Banc Post şi BRD, în valoare totală de 56.000 de euro şi 39.290 de lei.

 

Aceeaşi măsură de arest preventiv a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici