DOSARUL REFERENDUMUL: Procurorii au audiat sute de persoane care au votat în Constanţa şi Olt

Surse judiciare au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că în această săptămână procurorii au continuat audierile în cazul privind votul multiplu la referendumul din 29 iulie 2012, fiind interogaţi alegători din Constanţa şi Olt.

Majoritatea celor audiaţi au declarat anchetatorilor că au votat doar o singură dată, ei recunoscându-şi semnăturile fie pe lista de la secţia de votare, fie pe listele suplimentare unde şi-au exprimat opţiunea.

În 29 iulie, sute de turişti au votat pe Litoral. PDL Constanţa chiar l-au reclamat la Poliţie pe primarul PSD Radu Mazăre că ar fi încălcat legea referendumului, obligând să voteze zeci de tinere în costume de baie cu care s-a prezentat la o secţie de votare din Mamaia.

Pe de altă parte, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în 29 octombrie 2012, a început urmărirea penală împotriva a 18 preşedinţi de secţii de votare din Olt, precum şi faţă de alte şase persoane, pentru că în ziua referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu ar fi introdus în urne buletine de vot suplimentare.

"De exemplu, la cele 18 secţii de votare ai căror preşedinţi sunt învinuiţii din prezenta cauză, au fost identificate între 10 şi 78 de situaţii de voturi fraudate (per secţie), acestea constând, de regulă, în falsificarea unor semnături pe listele permanente sau suplimentare, în dreptul unor persoane care fie erau plecate din ţară, localitate, fie nu s-au prezentat la vot sau erau chiar decedate", informa atunci Parchetul ICCJ.

Citeşte şi: DOSARUL FRAUDELOR LA REFERENDUM: Primii trei şefi de secţii de votare, inculpaţi pentru fraudă electorală, deferiţi justiţiei

Sursa citată arăta că procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au derulat cercetări faţă de preşedinţii unor secţii de votare de pe raza judeţului Olt, precum şi faţă de alte persoane.

Potrivit anchetatorilor, în 29 iulie 2012, învinuiţii au utilizat diferite procedee în vederea introducerii în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prin falsificarea unor menţiuni, fie pe listele permanente, fie pe cele suplimentare, ceea ce a condus la situaţii de vot multiplu, respectiv de voturi fraudate.

Referitor la ceilalţi învinuiţi, procurorii au stabilit că, fie conduceau alte persoane la mai multe secţii de votare cu scopul ca acestea să voteze de mai multe ori, fie au votat ei de mai multe ori.

În luna august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Constantin Manoloiu, care a fost trimisă de către Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale şi în care spunea că nu-şi poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase Curtea că aceasta este de peste 18,2 milioane.

Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, şi secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).

Ioan Nicolae Căbulea ar fi dispus în 1 august ca şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor să întocmească actul oficial conform căruia MAI nu-şi poate "asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente". De asemenea, în 2 august, Căbulea a semnat adresa oficială către Curtea Constituţională prin care a transmis înscrisul menţionat, "care a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie", potrivit procurorilor.

Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu "a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce", susţin procurorii.

Parchetul instanţei supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum şi înscrisurile transmise Curţii Constituţionale conţin date nereale "de natură să atragă răspunderea penală a autorilor", preciza Ministerul Public.

Procurorii arată că această preocupare pentru a nu se stabili modul în care a întocmit lista electorală permanentă şi pentru a crea impresia că nu se poate stabili numărul exact al celor înscrişi pe lista electorală permanentă este dovedită prin probele administrate în cauză.

În 10 august 2012, Parchetul a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

În cauză există indicii că Victor Paul Dobre i-a solicitat lui Constantin Manoloiu, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, să întocmească un înscris în care s-a consemnat că "Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente", în condiţiile în care tocmai acest minister, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a fost îndrituit de Guvernul României prin HG 682/7 iulie 2012 să selecteze şi să prelucreze datele privind cetăţenii cu drept de vot, să le tipărească şi să le pună la dispoziţia primarilor.

Ulterior, Victor Paul Dobre a semnat adresa 74619/VPD/2 august 2012, prin care a transmis către Curtea Constituţională înscrisul întocmit de către comisarul Manoloiu, fără a exista o solicitare în acest sens din partea instanţei de contencios constituţional.

"Întrucât la data săvârşirii faptelor pentru care procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au sesizat din oficiu, numitul Victor Paul Dobre avea calitatea de ministru delegat pentru Administraţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deputat în Parlamentul României în Parlamentul României, s-a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale", anunţa Ministerul Public.

Parlamentul a refuzat ridicarea imunităţii liberalului Victor Paul Dobre, astfel că cercetările au fost blocate cu privire la acesta.