FOCUS: Homeschooling în România, între pedeapsa cu închisoarea şi plăţi de mii de dolari

În timp ce în alte ţări homeschooling funcţionează, societatea românească nu este pregătită încă pentru acest pas, o spun specialiştii din domeniu. Legea interzice, şi chiar pedepseşte, retragerea minorului de la şcoală, dar 200 de familii au ales să facă totuşi acest pas. Care este realitatea?

20627 afișări
Imaginea articolului FOCUS: Homeschooling în România, între pedeapsa cu închisoarea şi plăţi de mii de dolari

FOCUS: Homeschooling în România, între pedeapsa cu închisoarea şi plăţi de mii de dolari (Imagine: Shutterstock)

Înainte de orice dezbatere pe tema homeschoolingului, ar trebui să lămurim exact ce înseamnă şi ce presupune acesta.

Ce este homeschooling-ul?

Homeschooling-ul este o mişcare care a luat amploare în mai multe ţări de pe mapamond, în care părinţii aleg ca ei să-şi educe copiii, în locul unei şcoli tradiţionale din sistemul public sau privat. Astfel, părintele devine profesorul propriului copil. Familiile aleg această variantă din diferite motive, pornind de la problemele din sistemul educaţional la credinţele religioase sau diferite filosofii de educare. Există homeschooling care se realizează după un curriculum şi există homeschoolingul care nu se realizează după nicio structură, iar copilul studiază în fiecare zi ce vrea.

Cum arată o zi de homeschooling?

Potrivit unei mămici din Canada, care-şi educă cei şase copii acasă şi care este şi profesoară într-o şcoală publică, nicio zi nu seamănă cu alta. Copiii lucrează la diferite proiecte şi studiază ce vor, în funcţie de preocupările pe care le au. Sunt zile în care şcoala acasă înseamnă o vizită la muzeu pentru a afla mai multe despre dinozauri sau despre alt subiect care îl preocupă pe copil. De asemenea, pot fi zile în care copilul vrea să se joace pe calculator sau diferite jocuri video, acestea fiind de asemenea activităţi agreate în sistemul de homeschooling în afara unui curriculum.

Alternativa la sistemul public sau privat de învăţământ funcţionează în state precum Austria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Ungaria, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Elveţia, Ucraina, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii. În unele dintre aceste ţări, există diferite restricţii, mergând de la obligaţia examinării periodice a copiilor în şcolile publice, şi până la obligaţia implicării personalului calificat în pedagogie.

Totodată, în ţări precum Albania, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Liechtenstein, Macedonia, Malta, Muntenegru, Olanda, Spania şi Suedia sau România, homeschoolingul este interzis de lege.

Ce spune legea în România?

Potrivit Codului Penal ( Art.377 aliniatul 1) "părintele sau persoana căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minor şi care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învăţământului general obligatoriu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă".

Există o excepţie prevăzută în Legea Educaţiei din 2011, care vizează copiii nedeplasabili din motive medicale. "Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală".

Dezbaterea subiectului de homeschooling este pe buzele tuturor în aceste zile şi totuşi sunt lucruri nespuse şi acum. Este o discuţie importantă, într-o ţară în care sistemul educaţional este zguduit din temelii. Potrivit legii, în România este ilegal să-ţi privezi copilul de educaţia din şcoală şi tot mai mulţi părinţi o fac, homeschoolingul fiind o tendinţă care a luat amploare în ultimii ani. Care este motivul? Este un copil educat acasă pregătit să facă faţa cerinţelor vieţii sociale sau nu? Este homeschoolingul o alternativă reală la învăţământul tradiţional? Sunt doar câteva dintre întrebările la care trebui să răspundem atunci când dezbatem acest subiect.

În primul rând trebuie stabilită motivaţia părintelui care alege să-şi retragă copilul din şcoală şi să îl înveţe acasă. Din studiile în domeniu, cele mai importante motive ţin de religie, de nemulţumirile cu privire la sistemul educaţional tradiţional, de posibilele agresiuni care pot să apară în sălile de clasă sau de excelenţă.

Preşedintele Asociaţiei Home Schooling România, Gabriel Curcubeţ, a declarat pentru MEDIAFAX că "un părinte alege să-şi retragă copilul din învăţământul public deoarece vrea un învăţământ personalizat. Copilul poate să se desfăşoare mult mai bine, să fie creativ dacă este educat acasă".

Sunt 200 de familii care au ales să-şi educe copii acasă potrivit asociaţiei. Preşedintelui asociaţiei a povestit pentru MEDIAFAX că nu vorbim neapărat de homeschoolingul clasic. Lecţiile sunt predate online, pe Skype, iar manualele provin tot din mediul virtual, însă sunt diferite de cele clasice: interactive, cu mult video, cu jocuri şi diferite experimente.

"Cine face homeschool este obligat să îşi înscrie copilul la o şcoală în afara ţării, de exemplu în SUA. În majoritatea cazurilor programele corespund, atât că aceşti copii nu învaţă istoria României, limba română sau geografia României. Dar părinţii, dacă vor, pot să-i înveţe ca materie suplimentară. În aceste cazuri părinţii lucrează cu profesori locali, care ajută la testare. Copiii sunt testaţi în România şi trimit nota la şcoala unde sunt înscrişi", a declarat Gabriel Curcubeţ, preşedintele Asociaţiei Home Schooling România pentru MEDIAFAX.

Gabriel Curcubeţ a povestit pentru MEDIAFAX că cei mai mulţi copii sunt înscrişi la diferite şcoli din SUA, însă, a refuzat să dea numele vreuneia dintre instituţiile de învăţământ. Studiile pot fi echivalate în România, dacă şcoala pe care o urmează copilul este acreditată în statul respectiv.

Fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea, cu studii în psihologie, a declarat pentru MEDIAFAX că o calitate a învăţământului într-o astfel de formă este îndoielnică atât timp "cât elevul nu merge niciodată la şcoală şi nu este niciodată prezent".

Acest tip de homeschooling nu este chiar ieftin, un părinte poate plăti între 1.000 de dolari şi câteva zeci de mii de dolari pe an pentru studiile copilului său.

În timp ce în ţări precum Canada preocuparea specialiştilor poate fi legată de jocurile video din timpul homeschoolingului, în România psihologii sunt preocupaţi de agresivitate. "Îngrijorarea mea cea mai mare este legată de modalitatea în care părinţii vor înţelege să dea informaţia. Eu constat cu tristeţe, că agresivitatea este încă inserată în modul de educaţie. Agresivitatea este încă foarte prezentă. Mi-e teamă că mulţi părinţi vor folosi agresivitatea în educaţia copilului", a declarat psihologul Cristina Fulop pentru MEDIAFAX.

Potrivit acesteia, părinţii din România au tendinţa să devină " agresivi foarte repede atunci când intră în contact cu subiecte legat de şcoală".

"Am constatat de-a lungul anilor în cabinetul meu că părinţii urlă la copii atunci când vine vorba de chestiuni legate de educaţie şi şcoală, pe principiul că şi pe ei i-a tras cineva de ureche pentru a învăţa carte şi că au ajuns ok", a mai spus Cristina Fulop.

"Nu cred că România, ca societate este pregătită pentru homeschooling, cred că înainte de toate trebuie să ne însuşim un parenting non-agresiv, abia apoi putem vorbi despre o astfel de schimbare" a mai declarat aceasta.

Este pregătit un copil care este educat acasă să se integreze într-un colectiv şi să facă faţă cerinţelor din societate?

Fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea a declarat pentru MEDIAFAX că, în această dezbatere, "etic vorbind, trebuie luată partea copilului". "Dacă noi vrem să-i pregătim pentru viaţa de adult, mediul şcolar este locul unde acest lucru se întâmplă. Acolo învaţă să se apere, învaţă ce înseamnă competiţia, leadershipul. Competenţele socio-emoţionale sunt esenţiale pentru dezvoltarea copilului şi se referă la interacţiuni sociale, la leadership, competiţie, capacitatea de a face faţă conflictelor. Aceste competenţe nu se pot dezvolta prin homeschooling" a declarat fostul Miclea.

Potrivit acestuia există studii în acest domeniu, care arată că un copil are nevoie de o "structură de ataşament, de factorul uman atunci când vine vorba despre învăţare şi mai mult, un copil care este educat acasă, izolat de un grup de copii de vârsta lui, va avea probleme atunci când va fi nevoit să se integreze într-un colectiv".

"Nivelul de socializare are de suferit. Când vine vorba de socializare vorbim de competenţe sociale, şcoala fiind un mediu în care un copil îşi alege oamenii care îi plac şi leagă prietenii" a declarat şi psihologul Cristina Fulop.

În acelaşi timp, părinţii care aleg varianta de homeschooling spun că ei nu izolează copiii şi că aceştia interacţionează cu alţi copii de vârsta lor, doar că acest lucru nu se întâmplă în mediul şcolar.

Are de-a face religia cu homeschoolingul?

Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a declarat pentru MEDIAFAX că, pe vremea când era în fruntea educaţiei, o doamnă deputat a insistat foarte mult să legalizeze homeschoolingul.

"A renunţat repede în faţa argumentelor echipei ministerului, şi mi-a dezvăluit şi motivul insistenţei iniţiale: «cei care insistau pe lângă mine păreau să aibă motive religioase», zice ea".

Potrivit lui Funeriu, cei care insistau ca homeschoolingul să fie legalizat şi în România "erau sectanţi care aveau ca unic scop îndoctrinarea religioasă a copiilor prin acest mijloc". Nu este singurul ministru al Educaţiei care face referire la aceast aspect. Mircea Miclea a povestit şi el că, atunci când era ministru, cazurile de homeschooling priveau două categorii: copiii cu probleme de sănătate sau copiii împiedicaţi să meargă la şcoală din motive religioase.

"Te poţi trezi că un părinte iehovist vrea să-l ţină acasă şi să-l îndoctrineze sau poţi să ai un părinte abuziv, care să scoată copilul din sistem şi să abuzeze de el", a spus Mircea Miclea.

Reprezentanţii Bisericii Adventistă de Ziua a Şaptea au declarat pentru MEDIAFAX că, deşi nu se opun sistemului de homeschooling, consideră "că există numeroase oportunităţi oferite de şcolile publice şi de cele private şi că lipsesc factorii necesari unui sistem generalizat de homeschooling".

În răspunsul transmit agenţiei MEDIAFAX, Cultul Creştin „Organizaţia Religioasă «Martorii lui Iehova»” susţine că "părinţii Martori ai lui Iehova privesc cu multă seriozitate subiectul şcolarizării copiilor lor. În ce priveşte tipul de şcolarizare, părinţii Martori iau o decizie personală, în cunoştinţă de cauză şi calculată, după ce au analizat avantajele şi dezavantajele acesteia".

Finanţarea urmează elevul, dacă s-ar legaliza homeschooling-ul, ar fi părinţii tentaţi să ţină copilul acasă?

Odată cu intrarea în vigoare a Legii Educaţiei în 2011, finanţarea urmează elevul. Asta înseamnă că şcoala la care un copil învaţă primeşte de la stat, în fiecare an, banii necesari pentru şcolarizarea elevului. respectiv. Potrivit fostului ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, acest aspect ar putea tenta mai mulţi părinţi să-şi scoată copilul de la şcoală.

"Dacă acceptăm homeschooling, fiecare părinte va primi de la stat costul standard per elev, adică vreo 3.500 de lei pe an. Şi atunci să vezi ce succes o să aibă homeschooling-ul printre cei mai săraci 10% dintre părinţi, mai ales printre cei care au nevoie de o mână de ajutor în ogradă din partea copiilor de 7 ani".

Preşedintele Asociţiei Home Schooling România spune că acest lucru nu s-ar întâmpla. "În cazul în care homeschooling-ul ar fi legal în România, suntem conştienţi că finanţarea urmează eleveul, copilul ar fi înscris la o şcoală din România, deci nu am lua banii de la şcoli, atât că s-ar duce la testările semestriale".

Trebuie ţinut cont, totuşi, că cei care fac parte din această asociaţie sunt oameni situaţi cel puţin din clasa de mijloc a societăţii româneşti, din moment ce îşi permit să plătească mii de dolari în fiecare an pentru educaţia copilului.

Şi atunci care ar fi soluţia pentru părinţii nemulţumiţi de sistemul educaţional din România? Potrivit specialiştilor, alternativa ar fi învăţământul privat, având în lege principiul „banul urmează elevul”, anume plata de către stat a aceleiaşi sume per elev, indiferent dacă copilul este la o şcoală de stat sau una privată acreditată. În şcolile privată există curriculum alternativ care în proporţie de 25 la sută din el este făcut la propunerea şcolii.

Sistemul privat este, chiar şi în acest condiţii, inaccesibil pentru mulţi părinţi, dar chiar şi acest caz, specialiştii din Educaţie susţin că homeschooling-ul nu este soluţia la probleme din educaţie. "Cred că este evidentă nemulţumirea faţă de sistemul educaţional actual, este un simptom de luat în seamă, însă nu aceasta este soluţia", spune fostul ministrul Mircea Miclea.

De altfel, chiar şi în SUA, acolo unde homeschooling-ul este legal şi practicat de 1.500.000 de copii, ministrul Educaţiei John King a declarat recent în cadrul unui eveniment că este îngrijorat că cei educaţi acasă "nu au aceleaşi oportunităţi precum cei care merg la şcoală" şi că " studenţii care provin din homeschooling nu aceeaşi capacitate de integrare şi de relaţionare cu restul".

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici