Laszlo Borbely consideră că incidentele de luni de la Târgu Mureş au fost minore

Întrebat dacă nu ar trebui să existe o listă cu persoane care provoacă probleme şi cărora să li se interzică intrarea în ţară, Laszlo Borbely a precizat că astfel de manifestări au loc şi în Marea Britanie şi nimeni nu-i dă afară pe "provocatori".

"Ieri (n.r. - luni) au fost totuşi incidente minore, Slavă Domnului. Să nu credeţi că au fost cine ştie ce incidente, chiar dacă unele televiziuni au încercat să îngroaşe (...) Dacă vă uitaţi în jur, la ţări democratice cu democraţii de sute de ani, aţi văzut că sunt foarte multe manifestări şi xenofobe şi împotriva românilor, de exemplu, care se duc în Anglia. Nu-i dă afară nimeni pe respectivii din Marea Britanie. Şi-au cerut unii scuze acum, că n-am invadat Marea Britanie. Şi-au cerut scuze, dar aţi văzut ce campanii au fost şi ce manifestări. Asta nu înseamnă să îi dai afară din ţara respectivă, înseamnă să ai o atitudine fermă, evident organele de ordine să-şi facă datoria", a declarat Borbely.

Liderul UMDR a precizat că nici faţă de unele organizaţii româneşti, precum Noua Dreaptă, care are "o filosofie extremistă, naţionalistă şi xenofobă", nu s-au luat măsuri.

"E foarte dificil de decelat aici şi să iei măsuri. Nu cred că prin aceste măsuri rezolvi problema. Pentru că ceea ce a fost ieri a fost o manifestare paşnică. Au fost unele drepturi care se spun nu de azi de ieri în ceea ce priveşte diferitele forme de autonomie", a spus Borbely.

El a mai precizat că UDMR nu a organizat acest eveniment, care a avut "două momente".

"Un moment a fost la secuii martiri, unde a fost paşnic şi a fost autorizat, dar după aceea nu a mai depins de organizatori (...) ţine de organele de ordine, ţine de cei care nu înţeleg ce înseamnă o manifestaţie paşnică", a precizat Borbely, care susţine că incidentele au avut loc în momentul în care manifestanţii se deplasau spre autobuze pentru a pleca din Târgu Mureş.

Totodată, Borbely a precizat că manifestanţii nu au cerut lucruri noi, ci au exprimat doleanţe aflate în programul UDMR încă din 1993.

"Să se obişnuiască majoritatea românescă, şi în Parlament şi în alte discuţii, şi societatea civilă, că e bine să le discutăm. Avem aici o majoritate parlamentară, care de-a lungul anilor, şi când am vorbit de Constituţie şi când am vorbit de legi, dacă nu este de acord cu unele propuneri, le respinge. Haideţi să nu dramatizăm situaţia", a subliniat el.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor a evocat dublul standard, făcând comparaţie cu situaţia minorităţilor din Ucraina.

"Dacă putem face front comun în legătură cu legea privind limbile minoritare din Ucraina - acolo unde există o comunitate românească şi una maghiară care împreună doresc să aibă limbă regională în zonele în care sunt peste 20% - atunci în România nu trebuie să avem un standard dublu. Haideţi să discutăm şi aici, deschis, cu toate cărţile pe masă aceste probleme. Haideţi să nu dramatizăm situaţia, au mai fost şi vor mai fi manifestaţii", a susţinut Borbely.

Referitor la steagul secuiesc, Laszlo Borbely a precizat că, aşa cum există un steag al Braşovului, poate exista şi unul al judeţului Covasna.

"Dacă în faţa Prefecturii din Braşov există steagul judeţului, aţi auzit că cineva s-a revoltat? Dacă există un steag al judeţului Covasna, de exemplu, care seamănă cu steagul secuiesc, care este problema dacă e voinţa celor de acolo? Acest lucru trebuie reglementat pentru toate autorităţile publice locale, nu numai pentru cei din secuime şi atunci va fi clar pentru toată lumea şi nu va cheltui bani publici prefectul de Covasna să intenteze 65 de procese în doi de ani şi să consume banii contribuabilului pentru asemenea procese", a spus Borbely.

Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Oamenii au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore şi jumătate, în faţa Monumentului Secuilor Martiri, după care preşedintele CNS i-a îndemnat pe manifestanţi să se deplaseze pe trotuar spre centrul oraşului. Participanţii au pornit în marş strigând "Hungaria", "Să piară Trianonul" şi "Autonomia".

În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM) s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.

"Conform legii, după ce vom identifica persoanele care au încercat să comită anumite acte neconforme legii, vom sancţiona. Deocamdată n-am dat nicio sancţiune. Legea ne permite să identificăm întâi persoanele, ca să le putem sancţiona. Au fost filmări, există filmări şi vom analiza imaginile şi vom identifica persoanele", a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Mureş, Daniel Manea.

El a precizat că la manifestaţie au fost mobilizaţi aproximativ o sută de jandarmi, care nu au fost nevoiţi să intervină în forţă.

La rândul său, prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, marţi, că unii dintre participanţii la "marşul secuilor", respectiv reprezentanţi ai organizaţiei "64 de Comitate", au încercat să provoace forţele de ordine, adăugând că astfel de "plimbări prin oraş cu solicitări de rupere a pământului românesc" ar trebui interzise.

Citeşte şi: Prefectul de Mureş: La "marşul secuilor" unii manifestanţi au încercat să provoace forţele de ordine

Prefectul a spus că este "nepermis" ca persoane din afara judeţului "să strice liniştea şi să conturbe populaţia de la Târgu Mureş", iar "seara, când vin de la serviciu", locuitorii oraşului să îi asculte pe manifestanţi "când urlă ca disperaţii".

Grosu a apreciat că au fost peste 2.000 de oameni din afara judeţului, din totalul celor aproximativ 4.000 care au luat parte la manifestări, ceea ce demonstrează un interes scăzut faţă de aşteptările organizatorilor, care s-au pregătit pentru peste 100.000 de participanţi.

"La Monumentul Secuilor Martiri, cât şi pe parcursul mişcării maselor de oameni spre centrul oraşului (...) au fost acţiuni şi au fost manifestări antistatale, antiromâneşti, segregaţioniste, şovine - scandându-se lozinci cu cuvinte grele adresate românilor, adresate statului român, autorităţilor române din Bucureşti şi Târgu Mureş. Totul s-a transformat într-o parodie de solicitare a unor aşa-zise drepturi pe care unii şi le revendică de prin 1900 toamna, care au culminat cu un fâs. Se anunţa cu surle şi trâmbiţe, inclusiv de către organizatorul principal, Izsak Balazs (preşedintele CNS - n.r.), că se vor duce la Prefectură şi vor depune documente de protest la Guvern şi la Preşedinţie. Nu a venit nimeni, nu a depus nimic. De dimineaţă am fost informat că a venit pe e-mail o hârtie cu tot felul de revendicări", a adăugat prefectul.

Mitingul de la Târgu Mureş a fost organizat, pentru al doilea an consecutiv, de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti - 10 martie, când sunt comemoraţi trei secui martiri executaţi în 1854. CNS a cerut şi aprobare pentru un marş de la monument şi până la Prefectură, însă acesta nu a fost autorizat de Primăria Târgu Mureş.