Legislaţia privind cartea de identitate electronică încalcă drepturile omului

Reprezentanţii ONG-urilor pentru drepturile omului, precum şi lideri de opinie, au criticat, într-o dezbatere de vineri, legislaţia privind introducerea cărţii de identitate electronice, susţinând că aceasta contravine prevederilor Constituţiei şi încalcă dreptul la viaţă privată.

Legislaţia privind cartea de identitate electronică încalcă drepturile omului (Imagine: Radu Vioreanu/Mediafax Foto)

Membrii APADOR-CH, prezenţi la dezbaterea pe tema introducerii cărţii electronice de identitate organizată la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), au arătat că, în primul rând, actul normativ propus de minister nu respectă prevederile Legii 52 pentru că nu a fost publicat cu 30 de zile înainte de a fi supus aprobării.

Totodată, OUG care reglementează implementarea sistemului de cărţi electronice de identitate contravine prevederilor Constituţiei, spun reprezentanţii APADOR-CH, pentru că încalcă dreptul la viaţă privată.

Aceştia au arătat că nu se justifică prelevarea obligatorie de amprente cetăţenilor, motivând că oamenii ar fi trataţi ca nişte infractori. În plus, membrii ONG-ului au precizat că nu există dreptul de opţiune al cetăţenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind că oamenii au toate garanţiile să se îndoiască privind respectarea drepturilor sale.

"Este dreptul omului să nu fie supus unui experiment. Trebuie să existe dreptul de a alege între cele două cărţi de identitate. Lăsaţi oamenii să aleagă şi dacă sunt suficiente garanţii pentru aceste cărţi de identitate, atunci le vom adopta cu toţii, dar nu de la început, cum vreţi dumneavoastră", a spus un reprezentant al ONG-ului.

Nu în ultimul rând, reprezentanţii societăţii civile au criticat faptul că prea multe instituţii ale statului au acces la o multitudine de date personale.

Drept răspuns, comisarul-şef Sorin Bălaşa, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a spus că procesul de amprentare pentru cartea de identitate electronică nu este asemănător celui aplicat infractorilor.

"Sunt dispozitive electronice, care reţin imaginea digitală a amprentelor de la două degete. Nu este o amprentare propriu-zisă, iar datele acestea nu sunt stocate într-un sistem extern, ele sunt folosite doar în realizarea cărţii de identitate şi rămân în cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fi folosite pentru a efectua comparaţii, în caz de necesitate, între datele stocate de cip şi amprentele persoanelor care deţin cadrul", a spus Sorin Bălaşa.

El a mai spus că documentele de identitate aflate, în prezent, în circulaţie au fost realizate în anii '90 şi pot fi uşor falsificate. Totodată, o serie de falsuri constatate de poliţişti în ultima vreme au fost realizate prin însuşirea unei cărţi de identitate reale de către infractori, actele aparţinând, de fapt, unor persoane care seamănă cu aceştia.

Bălaşa a menţionat că, în 2009, falsurile de identitate au crescut cu aproximativ şapte la sută faţă de anul 2008 şi că tehnicile de falsificare au avansat, iar preţurile echipamentelor folosite de infractori au scăzut.

Comisarul-şef a mai explicat că cip-ul din interiorul cardului electronic funcţionează ca un procesor, care are mai multe partiţii cu diferite niveluri de securizare. Astfel, amprenta cetăţeanului şi imaginea facială reprezintă cea mai securizată partiţie şi nu poate fi modificată.

Sistemul electronic de identificare a fost criticat şi de reprezentanţii altor ONG-uri prezenţi la dezbatere, unii din ei invocând posibilitatea spargerii codurilor de acces ale cip-ului, alţii referindu-se la informaţiile insuficiente furnizate, până în prezent, de MAI privind modul de funcţionare a acestor carduri electronice, iar alţii criticând costurile ridicate ale investiţiei, într-o perioadă în care priorităţile statului ar trebui să fie altele.

Astfel, costurile pentru implementarea unui asemenea sistem depăşesc 30 de milioane de euro, iar licitaţia începe în 25 august.

Reprezentanţii MAI vor ca, de la 1 ianuarie 2011, românii să aibă numai cărţi de identitate electronice.

Totodată, prin noua legislaţie se introduce posibilitatea ca unei persoane să-i fie eliberat acest act de identitate chiar de la vârsta de şase ani.

"S-a plecat de la ideea unei alternative la paşaport pentru minorii de între şase şi 14 ani. Vârsta de şase ani a fost propusă pentru că de atunci se pot identifica datele biometrice ale unei persoane, dar nu e bătută în cuie pentru a fi introdusă în lege. Pot apărea modificări", a precizat Sorin Bălaşa.

MAI a supus dezbaterii publice, până în 20 august, proiectul de OUG ce reglementează folosirea cărţii de identitate electronice şi care prevede inclusiv definiţia acestuia.

"Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă", potrivit proiectului legislativ.

Proiectul de lege stabileşte că actele electronice de identitate pot fi eliberate numai persoanelor având capacitate deplină de exerciţiu.

În ceea ce priveşte eliberarea cărţii de identitate electronice, persoanele interesate vor completa un formular-tip emis de angajatul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi care va conţine datele cu caracter personal, actualizate, ale solicitantului.

Persoana care solicită eliberarea unei noi cărţi electronice de identitate va prezenta, în susţinerea cererii, documentele cu care face dovada adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă, iar documentele cu care se face dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile şi a cetăţeniei române vor fi prezentate numai dacă au intervenit modificări cu privire la ele, se arată în articolul 13, alineatul 6 al legii.

Preluarea datelor biometrice pentru cardul electronic se va face numai în prezenţa titularului, la sediul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sau al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor, respectiv al misiunii diplomatice care înregistrează cererea pentru eliberarea acestuia.

MAI intenţionează ca, pe măsura dotării misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din străinătate cu echipamentele tehnice necesare eliberării cărţii electronice de identitate, cetăţenii români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate să poată depune cererea pentru eliberarea cardului electronic la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale din statul respectiv, dacă, din motive temeinice, nu se pot deplasa în ţară.

Totodată, articolul 16 indice 1 stipulează că prima carte electronică de identitate se eliberează la vârsta de 14 ani sau, opţional, la şase ani.

În cazul în care o persoană solicită eliberarea unei cărţi de identitate electronice, însă nu prezintă toate documentele necesare, acesteia i se va elibera o carte de identitate provizorie. Acelaşi lucru se aplică şi persoanelor netransportabile, cărora nu li se poate realiza procedura de preluare a datelor biometrice.

Cartea de identitate provizorie poate avea un termen de valabilitate de 45 de zile (dacă actul de identitate precedent a expirat, dacă titularul şi-a modificat numele/prenumele, prenumele părinţilor, data sau locul naşterii, dacă actul pe care îl deţinea s-a deteriorat sau dacă acesta a fost pierdut/furat) sau de la o lună la un an (dacă solicitantul nu are toate documentele necesare sau dacă este vorba despre o persoană netransportabilă).

Proiectul de OUG mai stabileşte, la articolul 43 indice 1, că angajaţii serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor care nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind emiterea cărţilor de identitate electronice vor fi amendaţi de la 200 la 500 de lei.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 26 comentarii
Taguri:
MAI ,
BULETIN ,
DEZBATERE
COMENTARII
  • florin 7 sep 2010

    nu acceptati buletinele noi.cum au fost pana acum pot ramane in continuare.

  • narci 23 aug 2010

    si daca urlu, ce? Ma aude careva ? ...reprezentantii MAI vor...pe astia de ce trebuie sa-i ascult? Cine i-a ales? Io?

  • narci 23 aug 2010

    si daca urlu, ce? Ma aude careva ? ...reprezentantii MAI vor...pe astia de ce trebuie sa-i ascult? Cine i-a ales? Io?

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Mesajul primarului Londrei pentru ROMÂNI, după BREXIT