Lucrătorii de la Vama Siret primeau mita în paşapoarte

În documentul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) citat se arată că în incinta PTF Siret, pe sensul de intrare sau de ieşire din ţară, sunt amplasate tonete în care îşi desfăşoară activitatea poliţişti de frontieră ce verifică documentele de călătorie sau de identitate şi se ocupă de implementarea datelor în programe de gestionare a unor asemenea informaţii.

Procurorii notează că "ei însă sunt cei care pretind, primesc sau acceptă mită atât în nume propriu, cât şi în numele celorlalţi colegi pentru a trece cu vederea pentru a nu denunţa sau constata infracţiuni sau contravenţii comise la trecerea frontierei de stat a României".

Anchetatorii precizează că era vorba în principal de tolerarea traficului cu ţigări şi "de nesocotirea art. 2 din OUG 104/2002 modificat prin OUG 54/2010".

Procurorii mai arată că luarea de mită nu era sporadică sau accidentală, ci era un proces "coordonat" organizat ierarhic şi în care fiecare dintre membrii grupării depistate la vama Siret avea un rol bine stabilit "îşi cunoştea şi îşi asuma riscul", primindu-şi astfel "recompensa în măsura contribuţiei la comiterea faptei".

Procurorii spun că au fost surprinse prin înregistrările ambientale audio-video "numeroase acte nemijlocite de luare de mită comise de către poliţiştii de frontieră", referitor la actul în sine de luare de mită, acesta purtând "amprente personale".

Procurorii notează că existau două tipuri de poliţişti de frontieră.

Din prima categorie fac parte cei care cereau deschis mita, dând şi exemplul din data de 24 decembrie 2010 când în intervalul 12.00-1.00 inculpatul Ilie Zahariuc "după ce primeşte între copertele paşpoartelor diverse sume de bani, îşi arată vădit nemulţumirea cu privire la cuantumul mitei şi pretinde mai mulţi bani, ameninţând cu efectuarea unor controale asupra bagajelor, iar persoanele care tranzitează frontiera dau sume suplimentare de bani".

Celălalt tip de poliţist de frontieră, notează anchetatorii în documentul citat, sunt cei care încearcă să disimuleze actul de luare de mită. "Verifică sub birou paşapoartele în care este predată mita, ascund bancnota în palmă sau o iau cu un gest rapid, urmat de introducerea ei, de regulă, în buzunarul interior al hainei", arată procurorii, care dau şi exemple probate prin dovezi materiale în cazul lui Andrei Ciobanu sau a Elenei Anca Agapi.

Despre poliţiştii de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în tonetele de intrare-ieşire din ţară, procurorii arată că aceştia primeau mită în mod repetat fiind surprinşi de nenumărate ori "numărând sau aranjând teancuri de bancnote pe care le scot din buzunarele uniformei, banii fiind scoşi chiar din buzunarele în care de zeci de ori în cursul unei ture ascundeau bancnotele luate din documentele primite pentru control".

Procurorii conchid că "scoaterea ulterioară a banilor din buzunar şi numărarea lor trădează vădit luarea de mită".

"Se întâmplă uneori ca poliţistul care colectează mita de la cei ce o primesc nemijlocit să numere banii, îngăduindu-ne astfel să constatăm că s-au manipulat teancuri de bani, că suntem în prezenţa unor fapte de corupţie. De exemplu Ramona Costiuc predă un teanc de bani lui Sorin Strugar care îi numără; Elena Cosminiuc i-a predat «ceva» lui Adrian Petru Mudrac adăugând : «astăzi slab.... n'o mers». Adrian Petru Mudrag începe să numere bancnotele primite observându-se astfel ce anume i-a predat Elena Comsiniuc", mai notează actul citat.