RAPORT Curtea de Conturi: Prejudiciu de peste 500 de milioane de lei în administraţiile locale

Curtea de Conturi a constatat un prejudiciu de peste 500 de milioane de lei la bugetul primăriilor în anul 2014, se arată într-un raport al instituţiei, cea mai mare sumă, de 137,9 milioane de lei, fiind înregistrată în Bucureşti, iar cea mai mică - de 1,2 milioane de lei - în judeţul Vaslui.

Share pe Facebook 2460 afişări

RAPORT Curtea de Conturi: Prejudiciu de peste 500 de milioane de lei în administraţiile locale

Potrivit raportului contului de execuţie a bugetelor locale pe anul 2014 al Curţii de Conturi, prezentat în luna noiembrie, cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea şi plata cheltuielilor.

”Abaterile de la legalitate şi regularitate constatate au dus la prejudicierea bugetelor entităţilor verificate cu suma de 524,4 milioane lei. Cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi utilizarea nelegală a fondurilor de la buget”, se arată în raport.

Astfel, pe primul loc la nivel naţional la capitolul prejudicii se află municipiul Bucureşti, cu 137,9 milioane de lei, urmat de judeţul Constanţa, cu 47,6 milioane de lei şi judeţul Timiş, cu 40,7 milioane de lei, cel mai mic prejudiciu fiind produs în judeţul Vaslui - 1,2 milioane de lei.

Reprezentanţii Curţii de Conturi au subliniat că prejudiciile înregistrate au fost cauzate şi de o interpretare şi aplicare eronată a legislaţiei în domeniul salarizării personalului din administraţia publică locală.

”S-a perpetuat acordarea de sporuri sau drepturi băneşti către personalul din administraţia publică locală, în baza contractelor/ acordurilor colective de muncă sau a dispoziţiilor/ deciziilor conducătorilor instituţiilor, cu nerespectarea regulilor şi principiilor stabilite prin legile-cadru care au instituit un nou sistem de salarizare, cu norme juridice noi şi fără să se aibă în vedere că toate actele juridice emise în baza legislaţiei anterioare care nu îşi mai regăsesc temei în noua legislaţie nu se mai aplică”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

În acest context, s-a consemnat efectuarea de plăţi nelegale prin acordarea de spor de fidelitate şi loialitate, spor de confidenţialitate, spor pentru condiţii vătămătoare, drepturi speciale pentru
menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, indemnizaţie de dispozitiv, suplimente salariale.

O altă cauză a prejudiciilor este cea legată de existenţa unui management defectuos cu privire la eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor de funcţionare şi întreţinere a instituţiilor publice locale,
determinate de nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanţi, materiale de întreţinere, asigurări auto, parc auto.

”S-a constatat efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadrează în baremurile legale, decontarea cheltuielilor efectuate fără prezentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum şi alte cheltuieli (taxa viză, transport în interiorul localităţii, comisioane de schimb valutar, asigurări medicale), efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie (bunuri, lucrări, servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită) sau pe baza unor tarife neaprobate şi neavizate, încheierea unor contracte de consultanţă şi asistenţă juridică cu cabinete de avocatură, în condiţiile în care entităţile au organizate în structura proprie compartimente juridice”, se subliniază în raportul Curţii de Conturi.

De asemenea, inspectorii Curţii de Conturi au constatat nerespectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice de servicii şi lucrări de investiţii, cu consecinţe negative pe linia asigurării eficienţei, economicităţii şi eficacităţii achiziţiilor efectuate, neasigurarea unor politici concurenţiale de achiziţie, care să permită obţinerea unui preţ la nivelul celui uzual practicat pe piaţă.

În cadrul abaterilor constatate, faptele cele mai frecvente se referă la neîntocmirea programului anual al achiziţiilor publice în structura reglementată, alegerea eronată a procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri şi lucrări, stabilirea incorectă a regulilor de estimare a contractelor de achiziţie publică, în scopul divizării contractelor în două sau mai multe contracte de valoare mai mică pentru încadrarea în pragul valoric de 15.000 euro pentru achiziţie directă, nerespectarea regulilor de estimare a valorii contractelor şi de selectare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie, subcontractarea integrală a unor lucrări de investiţii în condiţiile în care oferta nu a fost însoţită de lista subcontractanţilor, modificarea prevederilor iniţiale ale contractului de achiziţie publică fără a respecta prevederile legale (extinderea termenului prevăzut în contract), modificarea specificaţiilor tehnico-economice după atribuirea contractului, acceptarea creşterilor de preţ nu în funcţie de inflaţie, ci pe baza unei documentaţii depuse de constructor, majorarea nejustificată a valorii contractului de lucrări prin încheierea de acte adiţionale pentru lucrări suplimentare apărute pe parcurs, stabilite peste cantităţile necesare executării obiectivului.

”Prejudiciile create prin plăţile nelegale efectuate pentru lucrări de investiţii şi reparaţii curente sunt datorate superficialităţii în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activităţii deficitare a diriginţilor de şantier, angajaţi de către ordonatorii de credite pentru supravegherea şi avizarea realităţii executării lucrărilor conform proiectelor, dar şi lipsei de control din partea autorităţilor contractante asupra activităţii acestora. Entităţile verificate acceptă cu uşurinţă efectuarea unor lucrări suplimentare, fără o documentare prealabilă şi cu atragerea răspunderii, neasigurarea unor politici concurenţiale de achiziţie, care să permită obţinerea unui preţ la nivelul celui uzual practicat pe piaţă”, se menţionează în raport.

Cele mai multe abateri generatoare de prejudicii constatate cu ocazia acţiunilor Curţii de Conturi au reliefat, printre altele, plata unor servicii neexecutate de antreprenori, dar facturate şi plătite, acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări care conţin cantităţi mai mari decât cele efectiv executate la anumite articole de cheltuieli, a unor materiale care au preţuri cu mult peste preţul pieţei, acceptarea pentru decontare a unor documente care nu conţin informaţiile necesare pentru a certifica realitatea sumelor solicitate, decontarea de mai multe ori a unor servicii, acestea fiind cuprinse în situaţii de lucrări succesive, achiziţionarea de materiale, date ulterior în custodie executanţilor, dar care nu s-au mai regăsit în lucrările executate.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ADMINISTRAŢII LOCALE ,
CURTE CONTURI ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Începutul sfârşitului. LOVITURA DE PALAT este inevitabilă. Planul pus la cale ÎN SECRET chiar sub nasul lui Dragnea
mediafax.ro
Închide