România, pe locul doi în 2011, după China, la numărul persoanelor ca au emigrat către statele OCDE. Care a fost principala destinaţie a românilor

Numărul persoanelor care au emigrat din România în 2011 către statele OCDE a fost de 310.000, pe locul al doilea după China, principalele destinaţii fiind Germania, Italia şi Spania, în timp ce numărul românilor care trăiau în străinătate la nivelul aceluiaşi an este estimat la 3,5 milioane.

750 afișări
Imaginea articolului România, pe locul doi în 2011, după China, la numărul persoanelor ca au emigrat către statele OCDE. Care a fost principala destinaţie a românilor

România, pe locul doi, după China, la numărul persoanelor ca au emigrat către statele OCDE. Care a fost principala destinaţie a românilor (Imagine: Shutterstock)

India şi China continuă să reprezinte ţări importante de origine pentru imigrarea către ţările OCDE, însă România şi Polonia apar pe locurile 2, respectiv 3 în top, datorită mobilităţii în interiorul Uniunii Europene, se arată în raportul "Perspective privind Migraţia Internaţională 2013" prezentat joi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Emigrarea din statele din sudul zonei euro, afectate de criză, a crescut cu 45% în perioada 2009-2011, relevă studiul.

Cu 529.000 de persoane plecate în 2011, China continuă să fie cea mai importantă ţară de origine a imigranţilor din OCDE, poziţie pe care a ocupat-o permanent în ultimii 10 ani cu excepţia anului 2007, când a fost devansată de România. Astfel, în anul aderării României la UE, OCDE a înregisrtat 549.000 de imigranţi români, faţă de 518.000 de chinezi.

Totodată, cele mai ridicate rate de emigrare către state OCDE sunt înregistrate din ţări care beneficiază de regimuri de liberă circulaţie.

Astfel, emigrarea din state UE către ţări OCDE, în contextul liberei circulaţii, este în unele cazuri de patru ori mai frecventă relativ la populaţie comparativ cu nivelurile înregistrate în alte regiuni ale lumii, în pofida situaţiei economice dificile din Europa, se arată în raport.

Zona euro este în recesiune de şase trimestre consecutive, iar şomajul din regiune a atins cote record şi se situează în prezent la peste 12%.

Pe fondul condiţiilor economice tot mai dificile din Italia şi Spania, românii migrează în număr tot mai mare către alte destinaţii din UE, în principal Germania, se spune în raport.

Totodată, reintegrarea emigranţilor reveniţi în ţara de origine din cauza dificultăţilor economice devine o problemă tot mai urgentă în ţări precum Polonia, Lituania, Bulgaria şi România.

Germania a fost principala destinaţie a emigranţilor români în anul 2011, cu 97.500 de persoane, urmată de Italia (90.100), Spania (60.900), Austria (13.700) şi Belgia (10.900).

Numărul imigranţilor români şi bulgari în Germania a crescut cu 29% în 2011, se arată în raport, în timp ce influxul de cetăţeni UE a urcat cu 34%. Imigrarea în Germania a persoanelor care provin din ţări UE cu un şomaj ridicat a crescut considerabil, cu 90% în cazul Greciei sau 52% pentru Spania.

În total, Germania a înregistrat în 2011 un total de 841.700 imigrări, iar 538.800 de locuitori de naţionalitate străină au emigrat, astfel că migraţia netă s-a plasta la 302.900, dublu faţă de nivelul din 2010.

Potrivit datelor OCDE, în Germania trăiesc 392.000 de persoane de origine română, respectiv 159.200 de persoane de naţionalitate română.

Cancelarul german Angela Merkel, a dat asigurări marţi, la Berlin, că românii care trăiesc în Germania şi plătesc taxe în mod corect vor fi consideraţi membri cu drepturi egale ai societăţii germane şi nu vor fi discriminaţi şi nici blamaţi în grup cu alţi români, a declarat premierul Victor Ponta, după discuţia cu oficialul german.

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a promis vineri înăsprirea măsurilor împotriva "imigranţilor sărăciei", în special români şi bulgari, acestea urmând să includă expulzarea şi interdicţia de călătorie, relatează Der Spiegel, în ediţia electronică.

Problema a fost ridicată în urma plângerilor comunităţilor germane care invocă o creştere a numărului de persoane care ajung din România şi Bulgaria cu ajutorul grupărilor organizate, prin obţinerea unei autorizaţii de afaceri şi îşi depun apoi dosarele pentru ajutoare sociale după câteva luni, pretinzând că afacerea nu a avut succes.

Friedrich susţine că cei care vor fi găsiţi vinovaţi de fraudarea serviciilor sociale vor fi expulzaţi din ţară, în pofida dreptului lor de a munci şi de a călători în statele membre UE ca cetăţeni europeni. În plus, li se va interzice accesul în Germania pentru o anumită perioadă de timp.

Anterior, în luna mai, ministrul german al Muncii, Ursula von der Leyen, a afirmat că nu crede că liberalizarea pieţei muncii din Germania va produce schimbări semnificative în ceea ce priveşte fluxurile de lucrători români, bazându-se pe studiile efectuate, dar şi pe experienţa cu cele opt state care au aderat la UE între 2004 şi 2006.

Românii constituie cele mai mari comunităţi de imigranţi din Spania (896.000 persoane) şi Italia (968.000 persoane).

În Belgia, unde numai bulgarii şi românii mai trebuie să solicite permise de muncă (până la finalul acestui an), numărul persoanelor de naţionalitate bulgară şi română în forţa de muncă a crescut cu 16%, respectiv 24% în 2011 faţă de anul anterior, în condiţiile în care numărul persoanelor de origine străină în forţa de muncă a urcat cu 6%.

Astfel, 10.900 români au emigrat în 2011 în Belgia, iar comunitatea românilor din Belgia a ajuns la circa 40.000 de persoane (37.700 după origine, 42.400 după naţionalitate).

O altă destinaţie importantă a emigranţilor din România în 2011 a fost Austria, care a primit 13.700 de români. Numărul total de persoane de origine română care trăiesc în Austria a crescut astfel la 70.800, în timp ce numărul persoanelor de naţionalitate română era de 48.500.

Un număr de 8.000 de români au plecat în 2011 către Marea Britanie, faţă de 7.000 în 2010, respectiv 10.000 în 2009. Datele din anii anterior nu sunt disponibile, iar comunitatea persoanelor de naţionalitate română din Marea Britanie numără 79.000 de membri.

În prezent, nouă din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene aplică restricţii cetăţenilor români care doresc să muncească într-o altă ţară UE. Statele care aplică restricţii sunt: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania.

Portugalia, Ungaria şi Grecia au renunţat la aplicarea regimului tranzitoriu cetăţenilor români începând cu 1 ianuarie 2009 şi Danemarca începând cu 1 mai 2009.

Accesul lucrătorilor români pe pieţele muncii din statele care au impus restricţii se realizează în baza legislaţiei naţionale a statului respectiv şi în baza eventualelor acorduri bilaterale privind circulaţia forţei de muncă, încheiate de România cu aceste state, în principal cu Germania, Spania, Franţa şi Elveţia.

Marea Britanie ar urma să ridice restricţiile pentru români şi bulgari începând de la 1 ianuarie 2014. Spania a prelungit până la finalul acestui an măsurile de reglementare a accesului românilor şi bulgarilor la piaţa muncii.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a fost fondată în anul 1961, cu scopul de a stimula progresul economic şi comerţul global.

În prezent, OCDE are 34 de state membre, respectiv:

  • Australia
  • Austria
  • Belgia
  • Canada
  • Chile
  • Cehia
  • Danemarca
  • Estonia
  • Finlanda
  • Franţa
  • Germania
  • Grecia
  • Ungaria
  • Islanda
  • Irlanda
  • Israel
  • Italia
  • Japonia
  • Coreea de Sud
  • Luxemburg
  • Mexic
  • Olanda
  • Noua Zeelandă
  • Norvegia
  • Polonia
  • Portugalia
  • Slovacia
  • Slovenia
  • Spania
  • Suedia
  • Elveţia
  • Turcia
  • Marea Britanie
  • Statele Unite ale Americii

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici