Salvaţi Copiii: Discrepanţă mare între promovabilitatea la Bac la filiera tehnologică şi teoretică

Dintr-un total de 355 de licee cu profil tehnologic din România, 166 se află în mediul rural, ceea ce înseamnă că aproximativ unu din doi elevi care frecventează aceste unităţi de învăţământ trăieşte şi învaţă în mediul rural. Datele Ministerului Educaţiei arată că, dintre elevii liceelor tehnologice înscrişi la examen, aproape 6% nu s-au prezentat, în timp ce dintre elevii filierei teoretice doar 0,9% au absentat de la examen. Totodată, ratele de promovare ale acestor două filiere educaţionale capătă o diferenţă de 30%, o diferenţă aproape constantă de-a lungul anilor, arată analiza realizată de Salvaţi Copiii.

Realizatorii acesteia susţin că se poate observa că există o corelaţie semnificativă între sărăcia materială şi performanţele slabe înregistrate de elevi în anumite regiuni.

„Această constatare devine evidentă atunci când comparăm rezultatele examenului cu harta sărăciei şi a deprivării materiale şi sociale severe care delimitează statistic regiunile de dezvoltare ale României. Deşi corelaţiile nu sunt la fel de puternice ca în cazul comparării cu rezultatele Evaluării Naţionale, este important de menţionat că ele rămân semnificative în analiza informaţiilor despre Bacalaureatul din acest an, mai ales în regiunile din sudul şi centrul României. Aceste concluzii sunt evidente pentru regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia, caracterizate prin rate ridicate ale riscului de sărăcie şi excluziune sociale (44,7%, respectiv 37,1%), în special în mediul rural. În aceste regiuni, doar 75,68%, respectiv 73,91% au promovat examenul de bacalaureat, departe de media naţională de 80,5% sau de performanţele elevilor din Bucureşti (84,5%), regiunile Nord-Vest (80,63%), Nord-Est (80.83%) şi Sud-Est (82,57%)”, se arată în analiză.

Potrivit acesteia, situaţia din judeţul Ilfov (fără a lua în considerare reuşita statistică a Capitalei) evidenţiază probleme serioase de promovabilitate din licee, vorbind despre cea mai scăzută rată la nivel naţional – 59%. La polul opus se află Bucureşti, cu 84,5% de elevi care au obţinut rezultate bune sau foarte bune şi, în ordinea performanţelor, alte trei regiuni: Sud-Est (82,57%), Nord-Est (80.83%) şi Nord-Vest - cea mai dezvoltată regiune din punct de vedere economic, după Bucureşti - (80,63%).

În România, dintr-un total de 355 de licee cu profil tehnologic, 166 se află în mediul rural, ceea ce înseamnă că aproximativ unu din doi elevi care frecventează aceste unităţi de învăţământ trăieşte şi învaţă în mediul rural. Aceste licee reprezintă, de altfel, 80% din totalul liceelor aflate în comune. Referitor la rezultatele la liceele cu profil tehnologic, acestea reprezintă un alt argument al discrepanţelor economice uriaşe dintre zonele urbane şi rurale ori dintre regiunile de dezvoltare economică.

Analizând specific situaţia promovării la filiera tehnologică, se constată că aceleaşi două regiuni din sudul ţării (Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia) sunt codaşele la promovare, doar 3 din 4 copii obţinând media generală de cel puţin 6 (73,91% şi 75,68%). Judeţul Ilfov se înscrie din nou printre cele mai puţin performante judeţe (35,7), fiind depăşit însă, în mod negativ, de judeţele Călăraşi (35,2%), Covasna (27,9%) şi Teleorman (25,9%). La polul opus, pentru această filieră educaţională, Bucureşti înregistrează o rată de 71%.

„Deşi contradictoriu la prima vedere, regiunea Sud-Est, ce figurează în mod constant în ultimul deceniu ca fiind cea mai săracă regiune din România şi una dintre cele mai dezavantajate economic din Uniunea Europeană, înregistrează, după Bucureşti, rezultatele cele mai bune la datele generale de promovare din promoţia curentă de elevi şi, distinct, la rata de promovare pe filiera profesională. Această situaţie statistică poate fi explicată prin disparităţile uriaşe pe care le regăsim între centrele economice şi sociale puternice, precum Galaţi, Constanţa, şi mediul rural al judeţelor lor. Pe de altă parte, în alte judeţe, precum Teleorman, Giurgiu, Covasna, Vaslui, Olt, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita ori Ilfov, ale căror municipii nu capătă vreo semnificaţie economică comparabilă cu alte oraşe mai dezvoltate, situaţia promovării pentru filiera tehnologică este dramatică, doar unul din trei copii care s-au prezentat la examen reuşind să obţină media necesară pentru promovare”, susţin cei de la Salvaţi Copiii.

Aceştia speră că noua Lege a educaţiei să corecteze această inegalitate, dată fiind prevederea art. 102 care stabileşte „pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real”, ceea ce va permite o pregătire teoretică mai apropiată acestui profil liceal şi, destul de probabil, rezultate mai bune la bacalaureat.

„Rezultatele sunt, o dată în plus, o radiografiere crudă a sistemului de educaţie, în corelaţie cu sărăcia. Clivajul rural – urban pe care îl arată orice statistică socială, fie că vorbim de educaţie, fie că vorbim despre accesul la servicii medicale, este unul care s-a cronicizat şi care nu poate fi soluţionat fără politici publice integrate, care să vizeze atât restabilirea accesului egal la şcoală pentru toţi copiii, cât şi măsuri concrete de corectare a disparităţilor socio-economice”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

Potrivit analizei Salvaţi Copiii România din 3 iulie, şi rezultatele elevilor la Evaluarea Naţională reflectă disparităţile şi inegalităţile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României: astfel, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2%, respectiv 37,1% - 2022), au cele mai multe medii sub 5 (27,8%, respectiv 29,5%) la Evaluarea Naţională. De asemenea, regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, afectată în egală măsură de sărăcie (44,7%), înregistrează ponderi modeste ale mediilor peste 5, în vreme ce mediile elevilor din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest (sub 5, doar 17,5% şi 22,8%), semnificativ mai bune decât în toate celelalte regiuni, coincid cu un nivel al sărăciei şi deprivării materiale severe chiar de două ori mai scăzut faţă de restul ţării (17,5%, respectiv 17,7%).

Datele Salvaţi Copiii arată că, în 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creşteau în risc de sărăcie sau excluziune socială, a cărei intensitate s-a mărit comparativ cu anii anteriori. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale.

Lipsa accesului la educaţie remedială după cei doi ani de pandemie şi pseudo-educaţie online şi organizarea intervenţiilor educaţionale suplimentare în funcţie de resursele locale, reduse sau prost administrate, au exacerbat decalajele în cunoştinţe şi abilităţi faţă de ceilalţi copii din oraşele mari sau comunităţile dezvoltate, producând inevitabil şi pe termen lung izolarea socială a copiilor şi familiilor lor, arată realizatorii analizei.

„Acesta este aspectul <sărăciei educaţionale>, indicator propus de Salvaţi Copiii ca reper strategic pentru eliminarea discriminării sistematice a comunităţilor dezavantajate socio-economic, în special în cele rurale, în alocarea de resurse pentru copii, pentru educaţia, protecţia şi asistenţa lor medicală. În acest sens, transmiterea intergeneraţională a sărăciei şi izolării sociale are un preţ ridicat pe care societatea românească nu şi-l permite”, se mai arată în analiză.