Sociolog: Copiii, mai afectaţi decât vârstnicii de migrarea românilor în străinătate

Florian Niţu a explicat, în cadrul unui seminar pentru conştientizarea efectelor pe care migrarea pentru muncă în altă ţară le are în rândul copiiilor şi bătrânilor rămaşi acasă, că acest fenomen este acompaniat de un stres intern al celor care migrează, însă la fel de afectaţi sunt şi cei care rămân acasă.

"Oamenii se întreabă: cine are grijă de copil şi cât de bine o va face? Este o întrebare pe care şi-o pune fiecare atunci când se gândeşte să plece la muncă în străinătate, indiferent dacă cel mic rămâne în grija mamei sau a tatălui, a bunicilor sau a altor rude. Întrebarea există, pentru că de cele mai multe ori migraţia se produce cu motivaţia: «pentru tine plec», adică pentru copil. În ceea ce priveşte vârstnicii, există o grijă permanentă, însă nu se compară cu grija pentru copiii rămaşi singuri acasă. Este mult atenuată", a explicat sociologul.

În ceea ce-i priveşte pe cei rămaşi acasă, Niţu a arăta că au existat şi foarte multe cazuri extreme, de copii care au ajuns la comportamente deviante din cauza absenţei părinţilor.

"Nivelul de stres este foarte mare pentru că cei mici simt lipsa părinţilor. Este un sindrom, studiat mai ales în străinătate, care este asociat cu situaţiile în care unul sau ambii părinţi este plecat de acasă. Fenomenul părintelui lipsă este prezent şi în cazul părinţilor care îşi ignoră îndatoririle parentale, respectiv acei părinţii care pleacă dimineaţa şi se întorc la 9 - 10 seara şi nu ajung să spună decât «noapte bună». Efectul este acelaşi, fie că te duci la muncă în Spania, la mii de kilometri distanţă, fie că te duci la muncă într-un birou până noapte târziu. Copilul creşte fără o îndrumare parentală", a spus Niţu.

Acesta a mai explicat că fenomenul părintelui lipsă are ca efect în plan personal un sentiment de vinovăţie al copilului, un sentiment al inadecvării personale, acesta resimţind o lipsă de ghidare, dar şi neîncredere în sine.

"Lipsa controlului parental este acompaniată adesea de consum mai mare de alcool, de droguri şi asociere cu alţi copii care au control parental redus, ceea ce duce şi la o incidenţă mai mare a comportamentelor delincvente. Fenomenul este destul de complex şi nu e în mod specific legat de migraţie", a mai spus expertul.

El a adăugat că în cazul migraţiei pentru muncă sunt două aspecte care accentuează implicaţiile negative sau riscurile la adresa copiilor: absenţa mamei, care din ce în ce mai des este cea care pleacă pe perioadă mai îndelungată de timp, şi absenţa masivă a adulţilor, mai ales în rural.

"Există comunităţi în care emigraţia s-a produs în masă şi găseşti doar două categorii acolo: bătrânii şi copiii. Lipseşte complet rolul social al părinţilor şi lucrul acesta duce la o vulnerabilitate nu doar individuală, ci şi o vulnerabilitate comunitară. (...) Eu cred că fenomenul migraţional reprezintă din anumite puncte de vedere o şansă la o viaţă mai bună în condiţiile în care adoptă şi câteva reguli sau principii de bună relaţionare cu copiii. Să fii părinte nu e uşor nici când ai copilul lângă tine, iar să fii părinte de la distanţă este ceva ce poate părea imposibil. Realitatea a arătat că se poate", a spus Niţu.

Sociologul a spus că o greşeală fundamentală pe care o fac părinţii atunci când pleacă este să responsabilizeze copilul spunându-i: "pentru tine plec".

"Acesta este un motiv pentru care copilul se simte vinovat de absenţa părintelui. Dacă absenţa unuia dintre părinţi duce şi la probleme de relaţionare între cei doi soţi sau la divorţ, gradul de vinovăţie al copilului creşte foarte mult. În realitate, părinţii nu pleacă doar pentru copii, dar spunând acest lucru este o formă de a scăpa de sentimentul de vinovăţie. Din păcate, aruncăm această vinovăţie pe copil", a explicat Florian Niţu.

Acesta a adăugat că efectele migraţiei asupra vârstnicilor sunt puternic atenuate pentru că ei se aşteaptă la acest lucru, iar dacă pentru copiii lor un trai mai bun înseamnă plecarea din ţară, vârstnicii au această disponibilitate de a se sacrifica şi de a aştepta.

În cadrul proiectului "Orizont_FemRural", în urma interviurilor făcute cu copii şi vârstnici, a fost elaborat şi un ghid de bune practici, care îşi propune să arate şi părţile bune ale migraţiei.

"Am considerat că este nevoie de acest ghid pentru că s-a pus foarte mare accent pe efectele negative ale migraţiei, aproape exclusiv se vorbeşte despre asta, despre efectele pozitive, în plan economic, se vorbeşte doar de sărbători, atunci când se întorc migranţii în ţară", a mai spus Niţu.

Fostul secretar de stat de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului, Bogdan Panait, expert în cadrul proiectului "Orizont FemRural", a arătat că numărul copiilor afectaţi de plecarea părinţilor la muncă în străinătate a rămas constant din 2007 până în prezent, aproximativ 80.000.

Acesta a mai adăugat că abandonul şcolar şi delicvenţa sunt principalele probleme care apar în rândul copiilor care cresc fără unul sau fără ambii părinţi.

"Mulţi se simt marginalizaţi, mulţi se simt părăsiţi, foarte mulţi cresc cu bunicii şi lucrurile astea îşi pun o amprentă dură şi de lungă durată pe comportamentul lor social. Cred că acest fenomen ar trebui studiat. S-au luat unele măsuri, în unele comunităţi existând posibilitatea ca cei mici măcar o dată pe săptămână să poată să îşi vadă părinţii online. Sunt lucruri care se pot face şi care aduc un plus legăturii părinte-copil", a precizat Panait.

Proiectul "Orizont_Fem Rural" este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.