UE elaborează un nou plan de repartizare a refugiaţilor. Câţi migranţi ar putea fi relocaţi în România

Propunerea este elaborată de Republica Cehă, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE. Datând din 20 octombrie, aşa-numitul document de discuţie este menit să măsoare poziţia membrilor UE şi nu a ajuns încă la ambasadorii de la Bruxelles. Cu toate acestea, ar putea reprezenta o potenţială abordare de compromis asupra unui subiect care îi frământă de mult timp pe membrii UE.

Într-adevăr, reformarea normelor UE în materie de azil a fost una dintre cele mai controversate probleme ale blocului de la valul de migraţie din 2015. Iar o sursă majoră de fricţiune a fost modul de relocare a solicitanţilor de azil care sosesc la frontierele UE. Încercările anterioare de a institui un sistem de distribuire obligatorie nu au avansat niciodată, în principal din cauza opoziţiei unor ţări din Europa Centrală precum Ungaria şi Polonia, informează POLITICO.

În documentul, intitulat "Calea de urmat privind solidaritatea UE în materie de migraţie şi mecanismul de răspuns la crize", preşedinţia cehă scrie că statele membre "sunt invitate să ia în considerare" un prag minim anual pentru relocările voluntare. Acesta sugerează 5.000 sau 10.000 ca opţiuni posibile - dar lasă deschisă posibilitatea ca Comisia Europeană să împingă numărul şi mai sus.

Propunerea se înscrie în cadrul unei "solidarităţi flexibile", care permite fiecărei ţări să decidă dacă să primească solicitanţi de azil sau să ofere ajutor financiar ţărilor care se confruntă cu un aflux de migraţie.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, solicitanţii de azil sunt obligaţi să îşi depună cererile în prima ţară din UE în care pun piciorul. Dacă se mută apoi în interiorul UE, aceşti migranţi pot fi trimişi înapoi în prima ţară din UE. Dar se iau deja în considerare derogări pentru ţările care se confruntă cu un val mare de migraţie. Iar documentul păstrează deschisă posibilitatea introducerii acestor derogări dacă Comisia nu găseşte suficienţi voluntari pentru a accepta nivelul dorit de solicitanţi de azil.

Până în prezent, ţările mediteraneene, principalul punct de acces în UE pentru migranţii care sosesc din Africa şi Orientul Mijlociu, au salutat propunerea cehă, potrivit unui oficial UE. Dar ţări precum Belgia sau Olanda, puncte de trecere dorite de migranţi odată intraţi în UE, sunt mai puţin favorabile.

Discuţiile tehnice asupra documentului vor continua până la sfârşitul lunii noiembrie, când oficialii vor decide dacă vor ridica sau nu nivelul propunerii