Cele mai vechi picturi paleolitice din Europa Centrală, descoperite într-o peşteră din Bihor

Picturile şi gravurile au fost descoperite de speologii Tudor Rus de la Clubul Speodava Ştei, Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu din cadrul Asociaţiei Speowest Arad şi Marius Kenesz de la Speo Club Zarand Brad în timpul unor expolorări speologice obişnuite, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, Viorel Lascu, preşedintele Federaţiei Române de Speologie.

"Peştera Coliboaia este străbătută de un râu subteran, care formează mai multe sifoane, făcând astfel excepţională, dar şi dificilă parcurgerea ei. Până acum, nu i s-a acordat importanţă acestei peşteri. Nu a fost inclusă nici măcar pe lista peşterilor protejate, deşi se află pe raza Parcului Natural Apuseni. Au fost mai multe expediţii aici, însă cei cinci speologi au intrat în interior şi au străbătut trei zone complet inundate, după care au dat peste o galerie înaltă, pe pereţii căreia au găsit picturile, ceea ce lor li s-a părut a fi artă rupestră", a explicat Lascu.

Potrivit sursei citate, picturile sunt negre şi reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs şi doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, o gravură reprezentând un tors de femeie, probabil un simbol.

"Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urşii care au stat în peşteră şi se vede că au zgâriat şi au lustruit pereţii", a spus speologul.

Picturile au fost verificate de o echipă condusă de Jean Clottes, unul din cei mai cunoscuţi specialişti în artă de peşteră din lume, echipă din care a mai făcut parte Bernard Gély, şi el specialist în artă de peşteră, speologii Marcel Meyssonnier şi Valérie Plichon, Michel Philippe - paleontolog specializat pe ursul de peşteră, respectiv Françoise Prudhomme, specialist în preistorie generală.

În urma analizelor, experţii au confirmat autenticitatea picturilor şi a gravurii.

"După factura acestora, picturile pot fi încadrate ca aparţinând unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian (între 23.000 şi 35.000 de ani). Este pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă arta parietală aşa de veche", a arătat preşedintele Federaţiei Române de Speologie.

În urma descoperirii, prin grija Federaţiei Române de Speologie şi a Administraţiei Parcului Natural Apuseni, peştera a fost pusă imediat sub protecţie, în stare de conservare, sub autoritatea arheologică a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea şi administrativă a Consiliului Judeţean Bihor şi va fi inclusă într-un complex proiect de cercetare multiinstituţional şi multinaţional.

"Acest sit arheologic este deosebit de valoros, comparabil cu Sarmisegetusa sau Cucuteni, de pildă", a conchis Lascu.