Muşchi din Antarctica, readuşi la viaţă, după o hibernare de 1.500 de ani sub gheaţă

Muşchi din Antarctica au revenit la viaţă după o hibernare de 1.500 de ani sub gheaţă, stabilind astfel un nou record pentru organismele vegetale, potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă britanici, publicat luni în Statele Unite.

515 afișări
Imaginea articolului Muşchi din Antarctica, readuşi la viaţă, după o hibernare de 1.500 de ani sub gheaţă

Muşchi din Antarctica, readuşi la viaţă, după o hibernare de 1.500 de ani sub gheaţă (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Înainte de această descoperire, precedentul record a constat într-o regenerare a unor organisme vegetale congelate ce a fost reuşită după 20 de ani. Doar bacteriile au putut să fie readuse la viaţă după un astfel de interval de timp.

"Acei muşchi se aflau într-o stare de congelare foarte îndelungată" şi "durata lor de supravieţuire este mult mai mare decât tot ce am văzut până acum", a explicat Peter Convey de la British Antarctic Survey, principalul autor al studiului, publicat în revista Current Biology.

Descoperirea are o importanţă deosebită pentru ecosistemele antarctice şi pentru climă, a subliniat acelaşi cercetător, întrucât muşchii sunt principalii producători tereştri de biomasă în regiunile polare din nordul şi sudul planetei. În Antarctica, în special, muşchii stochează carbonul.

Aceste vegetale reprezintă veritabile arhive ale condiţiilor climatice din trecut şi permit, din acest motiv, reconstituirea istoricului ce vizează schimbările climei de-a lungul timpului.

Cei mai vechi muşchi studiaţi până în prezent, în Australia, datează din urmă cu 5.000 - 6.000 de ani.

Muşchii care au făcut obiectul acestui studiu datează din urmă cu aproape 2.000 de ani.

La începutul analizei, cercetătorii nu erau siguri dacă muşchii îngheţaţi timp de mai mult de 10 sau 20 de ani pot să rămână viabili.

Ei au fost foarte surprinşi să constate că muşchii vechi de peste 1.500 de ani au început foarte uşor să crească din nou.

Aceiaşi cercetători au plasat muşchii aparent fără viaţă într-un mediu în care condiţiile de temperatură şi de luminozitate erau propice unei creşteri normale şi au constatat că noi muguri au început să crească din rădăcinile studiate.

Descoperirea i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să afirme că ar putea fi posibil ca aceşti muşchi să supravieţuiască perioade chiar şi mai îndelungate în stare de hibernare.

"Există în mod clar un potenţial de supravieţuire mult mai îndelungat pentru aceşti muşchi. El dezvăluie un nou mecanism de supravieţuire şi un refugiu pentru aceste organisme vegetale, elemente majore ale biodiversităţii terestre polare", au spus autorii studiului.

"Studiul nostru deschide posibilitatea ca şi alte forme forme de viaţă, mai evoluate, să poată să supravieţuiască şi ele pe perioade chiar mai lungi, în permafrost sau în gheaţă", a spus profesorul Convey, adăugând că "acest fapt ar reprezenta un salt mare în raport cu descoperirea recentă".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici