INTERVIU Securitatea energetică a României e încă pe uscat. Ce spune Cătălin Niţă, director executiv la Federaţia Patronală Petrol şi Gaze despre situaţia din ţară

Securitatea energetică a României e încă pe uscat şi nu mai poate fi tratată ca o anexă în teoria şi practica administrării acestei ţări. Evidenţa zilnică a contoarelor de electricitate şi de gaz ne reaminteşte cât de vulnerabile au ajuns să fie anumite categorii de consumatori în România.

3046 afișări

Imaginea articolului Securitatea energetică a României e încă pe uscat. Ce spune Cătălin Niţă, director executiv la Federaţia Patronală Petrol şi Gaze despre situaţia din ţară

Cătălin NIŢĂ, director executiv, FPPG

Independenţa energetică – atât de mult trâmbiţată – se dovedeşte un concept greu de definit şi de înţeles şi, mai ales, imposibil de pus în aplicare. Iluzia autosuficienţei energetice din resursele de care mai dispune România este spulberată accelerat, pe măsură ce forţele politice, industriale, financiare şi comerciale schimbă major condiţiile de pe piaţă. Chiar şi aşa, încă mai există o fereastră de oportunitate de care România poate beneficia. Înainte de a trece complet la o economie fără hidrocarburi şi la o abundenţă din surse regenerabile care deocamdată nu conferă predictibilitate, industria de petrol şi gaze din ţara noastră ar putea să implementeze câteva soluţii, într-un cadru legislativ modernizat, pentru a menţine în echilibru cerea şi oferta de energie, dar şi constrângerile privind emisiile de carbon.

Pentru Monitorul Apărării şi Securităţii, am stat de vorbă cu Cătălin NIŢĂ, director executiv, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, de la care am aflat care sunt direcţiile strategice ale companiilor grupate în această federaţie, cum se pregătesc de tranziţia la energia verde şi ce aşteptări au de la factorii de decizie de la noi din ţară în privinţa legislaţiei care să faciliteze producţia şi dezvoltarea în sectorul energetic. Integral, interviul va fi publicat în următorul număr al revistei trimestriale a Monitorului Apărării şi Securităţii.

Cătălin NIŢĂ: „Avem nevoie de o adaptare a legilor deja existente la cadrul în permanentă schimbare în care această industrie funcţionează la nivel global. Avem nevoie de o nouă rundă pentru concesionarea de perimetre pentru explorare-exploatare şi nu în ultimul rând avem nevoie de legislaţie nouă, care să reglementeze noi forme de a facilita producţia de energie, prin dezvoltarea hidrocarburilor, dar nu numai. ”

• Dependenţa de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani. Procentul importurilor, în consumul total, a crescut de la 2% în 2015 la 24% în 2019.

• Pentru sectorul gazelor naturale din 2022, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează o producţie de 7,475 milioane tone echivalent petrol (+1%, faţă de 2021) şi importuri de 2,795 milioane tone echivalent petrol (+20,5%, faţă de 2021).

• De 12 ani, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a mai lansat vreo rundă pentru concesionarea de perimetre pentru explorare – exploatare în domeniul producţiei naţionale de hidrocarburi.

• Federaţia Patronală Petrol şi Gaze caută soluţii pentru a evita tendinţa de creştere a importurilor de gaze, aşa cum s-a manifestat aceasta în ultimii ani.

• Importanţa sectorului de petrol şi gaze pentru economia României este foarte mare. Capacitatea companiilor din ramură de a colecta atât TVA, cât şi accizele şi apoi de a le transfera la bugetul de stat este un punct forte, având în vedere că deficitul de colectare al TVA în România este în prezent de aproximativ 34%, cel mai mare din UE.

• Conform ultimei evaluări independente a Consilium Policy Advisors Group (CPAG), în ultimii patru ani, sectorul petrol şi gaze a dat statului circa 16 miliarde de lei pe an din impozite şi dividende şi circa 10 miliarde de lei pe an din TVA şi accize. Investiţiile din domeniu s-au dublat la 6,7 miliarde de lei în 2019, faţă de 2017.

1. Care este ponderea sectorului de petrol şi gaze în economia României?

Cătălin NIŢĂ: În cadrul sectorului energetic, industria de petrol şi gaze rămâne un contribuitor important la creşterea PIB-ului României. Conform ultimei evaluări independente a Consilium Policy Advisors Group (CPAG), din februarie 2021, între 2017-2019 companiile de petrol şi gaze chestionate au generat 1,8% din PIB, aproximativ jumătate din contribuţia întregului sector energetic, iar impactul întregului sector românesc de petrol şi gaze asupra economiei ar fi probabil de peste 2% din PIB dacă ar fi incluse toate companiile care operează în sector. În comparaţie cu alte sectoare economice, impactul companiilor de petrol şi gaze chestionate se ridică la: 72% din contribuţia sectorului de intermediere financiară şi asigurări în PIB sau 40% din contribuţia sectorului agricol în PIB sau 32% din contribuţia sectorului IT&C în PIB.

Impactul total al companiilor de petrol şi gaze chestionate în economie este semnificativ. În perioada 2017-2019, dacă includem efectele directe, indirecte şi induse, sectorul de petrol şi gaze a reprezentat între 5,3% şi 5,9% din PIB. Totalul impozitelor şi dividendelor pe care companiile de petrol şi gaze chestionate le-au plătit statului român a fost în medie de 16 miliarde lei pe an, echivalentul a 6% din veniturile actuale bugetare. Numai dividendele au fost în medie de 2 miliarde lei pe an, adică 1,3% din veniturile fiscale bugetare.

În 2019, companiile de petrol şi gaze incluse în sondajul CPAG au plătit 10 miliarde lei în TVA şi accize pe combustibil. Acesta este echivalentul a 10,3% din veniturile bugetare încasate din TVA şi accize. Capacitatea companiilor de petrol şi gaze de a colecta atât TVA, cât şi accizele şi apoi de a le transfera la bugetul de stat este un punct forte, având în vedere că deficitul de colectare al TVA în România este în prezent de aproximativ 34%, cel mai mare din UE.

Apoi, investiţiile efectuate de companiile de petrol şi gaze chestionate sunt substanţiale, deoarece industria este intensivă în capital. În 2019, aceste companii au investit peste 6,7 miliarde RON, aproape dublu faţă de valoarea înregistrată în 2017. Aceste investiţii au reprezentat echivalentul a 16% din investiţiile din sectorul public în 2019.

Nu în ultimul rând, productivitatea muncii în petrol şi gaze este, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură, impactul indirect şi indus relativ mare pe care industria de petrol şi gaze îl are asupra economiei. În perioada 2017-2019, în companiile chestionate din sectorul de petrol şi gaze lucrau peste 24.800 de angajaţi. Adică 0,5% din totalul ocupării din economie, sau mai mult de 25% din ocuparea cumulată în sectorul energetic.

În final, trebuie menţionat şi faptul că dependenţa de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani. Procentul importurilor în consumul total a crescut de la 2% în 2015 la 24% în 2019, iar evoluţia sa din ultimii ani indică o tendinţă ascendentă pe care noi, prin FPPG, facem tot posibilul să o evităm.

2. Se mai fac prospecţiuni pentru descoperirea de noi zăcăminte de petrol şi gaze la noi în ţară?

Cătălin NIŢĂ: În domeniul producţiei de gaze naturale, de hidrocarburi, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a mai lansat de 12 ani nicio rundă pentru concesionarea de perimetre pentru explorare – exploatare. Din păcate, aceste amânări au impact direct în buzunarul românilor şi în securitatea de aprovizionare cu ţiţei şi gaze naturale a României.

Mai mult, în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de la mare adâncime din Marea Neagră, unde avem deja descoperiri extrem de promiţătoare, de-a lungul anilor trecuţi s-au tot pus piedici: fie companiile trebuiau să vândă pe bursă minim 50% din producţie (ceea ce descurajează orice investiţie, pentru că orice firmă serioasă trebuie să aibă pre-contracte înainte de a începe producţia), fie trebuiau să vândă gazele la preţul reglementat şi nefundamentat de 68 lei/MWh (OUG 114/2018), fie trebuiau să plătească impozite suplimentare dacă preţurile depăşeau anumite limite (supra-impozitarea veniturilor prin legea 256/2018, cunoscuta şi ca lege offshore, care a blocat proiectele de la Marea Neagră).

3. Care sunt cele mai importante argumente pentru continuarea exploatărilor de petrol şi gaze în România?

Cătălin NIŢĂ: Este cumva paradoxal că ajungem la astfel de întrebări în condiţiile unui consum de energie tot mai mare, de la an la an, care abia poate să acopere necesarul nostru de consum. Standardul de viaţă al românilor creşte şi noi credem că trebuie să crească chiar şi mai repede, iar fără mai multă energie acest progres nu este posibil. De aceea considerăm că abordarea politică tot mai prevalentă, ce a ideologizat masiv percepţia asupra continuării exploatărilor de petrol şi gaze în România face un mare deserviciu evoluţiei sectorului energetic. Deşi sursele regenerabile continuă să se bucure de creşterea ponderii în mix-ul energetic naţional, suntem departe de a ne pune problema dacă trebuie sau nu să continuăm dezvoltarea hidrocarburilor.

Astfel, lăsând ideologizarea deoparte, şi având în vedere perspectivele câmpurilor actuale onshore, coroborate cu cele ale consumului de ţiţei şi gaze naturale, rezultă că, fără alte opţiuni, România va deveni un importator net, cu o proporţie semnificativă a cererii de gaze naturale acoperită din surse externe. Pentru a menţine nivelul actual de securitate energetică sau chiar pentru a deveni un hub regional, întregul sector de producţie (upstream) trebuie să se adapteze.

Dintre alternativele identificate de experţi şi cuprinse într-un studiu întocmit de Deloitte în 2018, exploatarea rezervelor din Marea Neagră prezintă cel mai mare potenţial de a repoziţiona România în ierarhia energetică regională. Mai mult, având în vedere potenţialul semnificativ al rezervelor de gaze naturale ce ar putea deveni exploatări comerciale, în anii următori ar trebui să se desfăşoare investiţii pe scară largă în sectorul upstream al Mării Negre. De aceea, se justifică examinarea şi analiza mai atentă nu doar a resurselor de ţiţei şi de gaze, cât şi creşterea economică totală şi dezvoltarea potenţială pe care aceste investiţii le-ar aduce economiei româneşti în ansamblu.

4. Cum participă patronatul petrol şi gaze la îndeplinirea obiectivelor de securitate energetică pentru ţara noastră?

Cătălin NIŢĂ: Pe plan intern, principalul obstacol de depăşit pentru o potenţială expansiune a sectorului de petrol şi gaze este cel legislativ. Întrucât rezervele considerabile de gaze din Marea Neagră sunt documentate începând cu 2012, întârzierea autorităţilor în adoptarea legislaţiei offshore care ar face viabilă din punct de vedere economic extragerea gazelor a dus la mai multe amânări de proiecte asociate acelor activităţi.

Aici rolul Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG) este esenţial, deoarece este singura voce a acestei industrii care facilitează dialogul dintre reprezentanţii şi experţii sectorului de petrol şi gaze pe de-o parte şi autorităţile decidente ale sectorului, pe de alta. Prin experţii săi, FPPG pune la dispoziţie autorităţilor publice informaţii din industrie şi studii de specialitate astfel încât aceştia să poate legifera şi reglementa în interesul statului şi cetăţenilor săi fără să lezeze companiile din sector.

Aşadar rolul Federaţiei este unul esenţial în menţinerea unei industrii sustenabile care să contribuie semnificativ la economia şi securitatea energetică a României.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria stirile-zilei

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: securitate energetica,; energie,; gaze,; pib

Citește pe alephnews.ro: Adrian Sârbu: Trebuie să investim 500 de miliarde euro în următorii 15 ani ca să ajungem la dublarea PIB-ului. În primul rând în industria de învățare. PIB-ul nu crește cu proști

Citește pe www.zf.ro: De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul

Citește pe www.zf.ro: Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii unde angajează sute de IT-işti. Recrutările deja au început

Citește și: COMENTARIU Sorin Avram: De ce Adrian Mutu

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.