Prima pagină » Știrile zilei » Alegeri prezidențiale 2025: Ce poate face și ce NU poate face președintele României?

Alegeri prezidențiale 2025: Ce poate face și ce NU poate face președintele României?

Președintele României are atribuții importante în domeniul politicii externe, al apărării și al garantării respectării Constituției, dar nu poate acționa unilateral pentru a schimba regimul politic, a retrage țara din Uniunea Europeană sau a modifica politicile sociale și economice fără implicarea altor instituții ale statului și respectarea procedurilor legale. Iată ce poate și ce nu poate face, de fapt, președintele României.
Alegeri prezidențiale 2025: Ce poate face și ce NU poate face președintele României?
Foto: Alexandru Dobre/Mediafax Foto

Poate Președintele României instaura un regim totalitar?

Președintele României are atribuții clar definite de Constituția României și de alte acte normative, De pildă, în cazul în care te-ai întrebat vreodată dacă exista șansa să adoptăm din nou un regim totalitar, Constituția României este destul de clară în acest sens, chiar din Titlul 1, articolul 1, paragraf 3. 

România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

Așadar, constituția României nu permite președintelui să instaureze un regim totalitar. Președintele are rolul de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice (Art. 80 alin. 2). Orice tentativă de a concentra puterea în mod neconstituțional ar putea duce la suspendarea și demiterea sa, conform procedurilor prevăzute în Art. 95 din Constituție.

Poate scoate Președintele România din Uniunea Europeană?

Președintele nu are autoritatea de a retrage România din Uniunea Europeană. Conform Art. 91 alin. 1 din Constituție.

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

Pentru denunțarea unui tratat, este necesară o decizie a Parlamentului. În plus, o astfel de decizie ar trebui să respecte prevederile tratatelor internaționale și să implice consultarea populației prin referendum, potrivit articolului 90:  

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Poate Președintele mări sau micșora pensiile, salariile sau ajutoarele sociale?

Președintele nu are competența de a modifica direct pensiile, salariile sau ajutoarele sociale. Acestea sunt stabilite prin legi adoptate de Parlament și puse în aplicare de Guvern. Președintele poate promulga sau retrimite o lege spre reexaminare o singură dată, conform Art. 77 din Constituție. De asemenea, poate sesiza Curtea Constituțională înainte de promulgare, dar nu poate iniția sau modifica legi în mod direct.

Iată ce scrie în articolul 77 din Constituție, punctul 1, 2 și 3:

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

Atribuțiile prevăzute în Constituție

Fiind persoana care deţine cea mai importantă funcţie în stat, preşedintele României îndeplineşte mai multe atribuţii, prevăzute de Constituţie. Şeful statului are atribuţii atât în politica internă şi externă a ţării, cât şi în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

1. Atribuțiile președintelui României pe plan intern

Pe plan intern, preşedintele României îndeplineşte mai multe atribuţii:

  • Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru;
  • Numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament – puterea legislativă
  • Revocă şi numeşte unii membri ai Guvernului
  • Promulgă legile venite din partea Parlamentului
  • Este comandantul suprem al forţelor armate şi preşedintele Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT)
  • Propune şi numeşte în funcţii publice: 3 judecători CCR, o parte din şefii serviciilor secrete, STS, SPP
  • Poate consulta Guvernul în cazul unor probleme urgente sau de importanţă deosebită
  • Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, şi în alte situaţii
  • Poate dizolva Parlamentul, însă doar în situaţia în care acesta a respins două propuneri de premier făcute de Preşedinte

2. Atribuțiile președintelui României pe plan extern

În plan extern, preşedintele României reprezintă ţara în relaţiile diplomatice cu celelalte state. În aceste condiţii, atribuţiile sale sunt:

  • Încheie tratate internaţionale în numele României, care sunt negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului
  • la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Ce nu intră în atribuțiile Președintelui României

Chiar dacă el împarte puterea executivă cu Guvernul, președintele nu poate face, printre altele, următoarele lucruri:

  • nu iniţiază legi
  • nu demite premierul sau membri ai Guvernului
  • nu se ocupă de bugetul ţării
  • nu poate să crească sau să scadă taxele
  • nu poate mări salarii, pensii, alocații, indemnizații
  • nu poate să aibă iniţiative de a construi spitale, şcoli, biserici, străzi, autostrăzi

Este important de știu că toate aceste lucruri revin Guvernului sau Parlamentului.